Moscova ar fi cerut retragerea trupelor NATO din Europa de Est în timpul negocierilor cu SUA pentru încheierea războiului din Ucraina, însă Washingtonul a respins această solicitare, scrie Financial Times.
Jurnaliștii de la prestigiosul cotidian Financial Times remarcă faptul că recentele concesii făcute de administrația Trump Moscovei, cum ar fi excluderea Ucrainei din planurile de aderare la NATO și promisiunea unei normalizări a relațiilor SUA-Rusia, alimentează temerile unei schimbări radicale în capitalele est-europene.
Un oficial de rang înalt din regiune a declarat sub anonimat pentru Financial Times că există îngrijorarea că mesajele aliaților europeni nu ajung la Trump.
„Am informat Washingtonul în detaliu la diferite niveluri, dar nu sunt sigur ce anume ajunge la Trump. Riscul rămâne ca Rusia să influențeze negocierile într-o direcție periculoasă pentru securitatea regiunii”, a spus sursa citată.
Același lucru îl transmite și cotidianul german Bild. Potrivit publicației germane, serviciile de securitate și politicienii occidentali se tem că negocierile care au început astăzi la Riad ar putea duce la încetarea prezenței trupelor americane în mari părți ale Europei.
Un oficial din domeniul securității din Europa de Est a declarat pentru BILD: „Potrivit informațiilor noastre, este vorba despre cererile lui Putin din 2021, și anume o retragere a trupelor americane din toate statele NATO care au aderat la alianță după 1990.”
„Un scenariu pesimist în care numeroși experți se tem de o invazie directă a armatei ruse în fostele republici sovietice Estonia, Letonia și Lituania, precum și de un război de amploare cu Polonia.
Prezența trupelor americane în zonele apropiate de Rusia, conform consensului existent doar în statele vecine Rusiei, este cea mai mare garanție pentru independența țărilor.
Fostul ministru de externe lituanian Gabrielius Landsbergis (43 de ani) a explicat, de asemenea, pentru X: „Lavrov a cerut ca, în interesul stabilității în Europa, NATO să revină la frontierele sale din 1997 și să se retragă din toate țările, cu excepția Germaniei de Est. Deci, de ce nu ar cere Putin acest lucru la Riad?”, scrie Bild.
Consilierul pentru securitate națională Cristian Diaconescu a afirmat că delegația americană nu a dat curs cererii Moscovei, dar nu există garanții că administrația SUA nu va reconsidera poziția.
„Din câte înțeleg, situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la o zi la alta”, a declarat Diaconescu pentru Antena 3.
El a subliniat că delegația rusă prezentă la negocierile de la Riad „nu a reușit să convingă americanii” cu privire la retragerea NATO și că viitoarele vizite ale liderilor Marii Britanii și Franței la Washington vor încerca să-l determine pe Trump să mențină sprijinul pentru flancul estic al alianței.
Ulterior, Diaconescu și-a nuanțat declarația, precizând că ar fi vorba de cererile Rusiei din 2022, înainte de invazia Rusiei în Ucraina.
„În 2022, Vladimir Putin a cerut ca NATO să își retragă garanțiile de securitate din fostele state comuniste. Nu a fost pe masa negocierilor actuale, dar urmărim atent acest subiect”, a declarat Diaconescu.
La rândul său, ministrul de Externe Emil Hurezeanu a afirmat joi că nu există date clare despre o împărțire a sferelor de influență între SUA și Rusia la Riad. „Încă nu avem concluzii și nici confirmări, dar România trebuie să insiste pentru a fi parte a procesului de negocieri”, a declarat Hurezeanu.
Vladimir Putin dorește de multă vreme să refacă sfera de influență rusă în Europa de Est, iar cererea de retragere a NATO din fostele state comuniste a fost una dintre condițiile formulate de Moscova înainte de invazia Ucrainei din 2022.
Guvernul Poloniei a transmis că nu se teme de o eventuală retragere a trupelor americane, dar îndeamnă statele europene să își sporească cheltuielile pentru apărare. Totuși, modul în care Trump gestionează negocierile cu Rusia creează incertitudine politică la Varșovia înaintea alegerilor prezidențiale din mai.
„Acum este mai degrabă o Ialtă pentru Ucraina decât pentru Polonia, dar dacă Trump poate vinde Ucraina Rusiei, ar putea face același lucru și cu statele baltice sau Polonia”, a avertizat politologul Bartosz Rydliński.