Finlanda a aflat secretul: legătura surprinzătoare dintre copii și viteza de îmbătrânire

Un studiu bazat pe gemeni finlandezi arată că istoricul reproductiv are o legătură detectabilă cu durata de viață a femeilor și îmbătrânirea biologică la nivel populațional, arată iltalehti.fi.

Numărul de copii și momentul sarcinilor se reflectă în sănătatea și speranța de viață a unei femei la vârsta adultă, arată un studiu finlandez recent.

Conform unui comunicat de presă al Universității din Helsinki, pe baza unui studiu ulterior care a implicat aproape 15.000 de participanți, femeile care au 2-3 copii par să trăiască cel mai mult.

MILITAR Premierul bulgar îi permite lui Trump să folosească bazele militare din Bulgaria pentru realimentarea avioanelor SUA trimise să atace Iranul

22:39

JUSTIȚIE Anchetă de amploare la Muntele Athos. Românii, principalii clienți ai unei rețele ilegale care speculează pelerinajele

22:37

Momentul sarcinilor joacă, de asemenea, un rol, conform studiului. Femeile care au avut copii între 24 și 38 de ani au îmbătrânit cel mai lent.

Participanții la studiul pe gemeni au fost invitați să răspundă la un chestionar în 1975, iar viața lor a fost urmărită în mod regulat până în ziua de azi.

Cine îmbătrânește mai repede

În special, s-a constatat că a avea mai mult de patru copii este asociat cu o durată de viață mai scurtă și o îmbătrânire biologică accelerată. Această constatare este în concordanță cu teoria ciclului de viață din biologia evoluționistă, dezvoltată în secolul al XX-lea.

„Dintr-o perspectivă biologică evoluționistă, resursele organismelor, cum ar fi timpul și energia, sunt limitate. Atunci când o cantitate mare de energie este investită în reproducere, aceasta este absorbită de mecanismele de întreținere și reparare ale organismului, ceea ce ar putea reduce durata de viață”, spune Mikaela Hukkanen, cercetătoarea doctorandă care a condus studiul, într-un comunicat de presă.

Oarecum surprinzător, s-a constatat că femeile fără copii îmbătrânesc mai repede decât cele cu puțini copii. Acest rezultat poate fi explicat prin alți factori de stil de viață sau de sănătate, ale căror efecte nu au putut fi controlate pe deplin în cadrul studiului.

Nu este posibil sau adecvat să se demonstreze relații cauză-efect sau să se ofere recomandări individuale femeilor de vârstă reproductivă. De exemplu, numărul de copii a scăzut, iar vârsta mamelor pentru prima dată a crescut în comparație cu perioada acoperită de studiu.

„Prin urmare, nu este recomandabil ca o femeie să își ia în considerare sau să își schimbe propriile planuri sau dorințe legate de copii din cauza rezultatelor acestor cercetări”, spune într-un comunicat de presă Miina Ollikainen, care a condus studiul.

Ceasul epigenetic

Potențialul conflict biologic evolutiv dintre reproducere și durata vieții a interesat cercetătorii încă de la începutul secolului al XX-lea. Cu toate acestea, studiile au produs rezultate contradictorii.

O nouă perspectivă a cercetărilor finlandeze recente a fost măsurarea îmbătrânirii și din punct de vedere biologic.

Ceasul epigenetic a fost determinat din probe de sânge de la peste o mie de participanți. Acesta își propune să determine îmbătrânirea biologică, degenerarea treptată a celulelor și țesuturilor.

Astfel de metode oferă informații despre schimbările legate de îmbătrânire cu ani sau decenii înainte de moarte.

De asemenea, pe baza ceasurilor epigenetice, femeile care au avut fie mulți copii, fie niciun copil erau biologic cu câțiva ani mai în vârstă decât vârsta lor calendaristică.

„O persoană mai în vârstă decât vârsta sa cronologică prezintă un risc mai mare de a muri prematur. Rezultatele noastre arată că alegerile din ciclul de viață lasă o amprentă biologică permanentă care poate fi măsurată cu mult înainte de bătrânețe”, spune Ollikainen.

El observă că, în unele analize, nașterea unui copil la o vârstă fragedă a fost asociată și cu îmbătrânirea biologică.

– Acest lucru ar putea fi legat și de teoria evoluției, deoarece selecția naturală ar putea favoriza nașterea mai devreme, chiar dacă aceasta implică costuri de sănătate legate de îmbătrânire.

Studiul a fost realizat în colaborare cu Institutul Finlandez de Medicină Moleculară, Institutul de Biotehnologie și institutul de cercetare medicală Minerva de la Universitatea din Helsinki. Rezultatele au fost publicate în revista științifică Nature Communications .

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Obezitatea a devenit o problemă serioasă pentru crematoriile din Marea Britanie. Sicriele supradimensionate nu mai pot fi incinerate