Vești mai puțin optimiste pentru România, în contextul în care țara noastră continuă să înregistreze un nivel deloc de neglijat al corupției, stagnând la un scor de 46 de puncte în Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2024, publicat de Transparency International. Deși nu a înregistrat o scădere față de anul trecut, România se menține mult sub media Uniunii Europene, situată la 62 de puncte. Îngrijorător pentru 2024 este faptul că nivelul de corupție pe plan global este în continuare foarte ridicat, în timp ce eforturile de a combate acest fenomen sunt în scădere.
Țările Uniunii Europene cu cel mai mare declin în clasamentul IPC în ultimul an sunt Germania (75 de
puncte, -3 puncte /2023), Austria și Franța (67 de puncte, -4 puncte/2023), Slovacia (49 de puncte, -5
puncte/2023) și Malta (46 de puncte, -5 puncte/2023).
Deși este printre puținele țări din Uniunea Europeană care au rămas cu un scor stabil în clasamentul ICP, România este mult sub media UE. Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute.
Sursă foto: Transparency International
Transparency International a lansat Indicele de Percepție a Corupției 2024, un clasament care reflectă modul în care experți independenți și reprezentanți ai mediului de afaceri percep corupția în sectorul public din 180 de state și teritorii.
Scorurile variază de la 0 (foarte corupt) la 100 (deloc corupt), iar rezultatele din acest an sunt îngrijorătoare: la nivel global, nivelul corupției rămâne ridicat, în timp ce măsurile de combatere a acestui fenomen sunt în scădere.
La polul opus, România (46 de puncte), Malta (46), Bulgaria (43) și Ungaria (41) sunt statele membre cu cele mai slabe performanțe în lupta împotriva corupției. Măsurile puternice împotriva corupției sunt în scădere și diminuează calitatea vieții la nivel global Transparency International lansează astăzi Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2024.
Indicele de Percepție a Corupției (IPC) reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii.
Lipsa unor măsuri puternice împotriva corupției are repercusiuni grave la nivel global în arii esențiale, precum apărarea democrației, menținerea statului de drept, protecția mediului înconjurător și combaterea schimbărilor climatice, promovarea și protejarea drepturilor omului.
„Uniunea Europeană are printre cele mai ridicate scoruri în clasamentul IPC. Cu toate acestea în 2024 media UE este de 62 de puncte, în scădere cu două puncte față de anii precedenți. La nivelul țărilor Uniunii Europene putem observa tendința de stagnare sau chiar de scădere a eforturilor anticorupție, ceea ce contribuie decisiv la compromiterea statului de drept, eludarea accesului la justiție, diminuarea gradului de integritate publică.
Toate aceste aspecte au un impact negativ asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor, fie că ne referim la calitatea slabă a serviciilor publice, la expunerea la fapte de corupție sau la afectarea mediului prin practici ilegale.
În topul clasamentului IPC 2024 la nivelul Uniunii Europene se află Danemarca (90 de puncte), Finlanda (88 de puncte) și Luxemburg (81 de puncte). Pentru al treilea an la rând, România obține un scor de 46 de puncte din 100 posibile, la egalitate cu Malta și fiind printre țările Uniunii Europene cu cele mai slabe rezultate în combaterea corupției”, se arată în informarea Transparency International Romania.
Sursă foto: Transparency International
Corupția are încă „obstacole majore”, scrie în raportul UE privind statul de drept. Ce recomandări primește România