Fostul șef de cabinet al Oanei Țoiu își laudă fosta șefă pentru că a susținut ideea ca statele UE să renunțe la dreptul de veto în politica externă. Inițiativa lovește direct în România

Alin Mituț, fostul șef de cabinet din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, o felicită pe Oana Țoiu, pentru decizia ca România să se alăture altor 10 state din Uniunea Europeană, care au cerut să renunțe la dreptul de veto în politica externă a organizației. Inițiativa de a trece de la unanimitate la majoritate calificată diminuează, însă, capacitatea statelor membre, și implicit a României, de a-și apăra propriile interese în cadrul U.E.

„E foarte bine că România are curajul de a fi, cel puțin de data aceasta, în rândul statelor care vor să ducă Europa înainte.
Bravo și felicitări foștilor colegi din MAE cu ocazia Zilei diplomației române!”, scrie Alin Mituț pe Facebook.

EXCLUSIV STENOGRAME | Cum își intimida victimele falsul procuror DNA cu noile metode de filaj ale anchetatorilor: „Au ieșit acum microfoane ca niște cartele de telefon…”

06:30

ANALIZĂ EXCLUSIV Deficitul bugetar a scăzut, dar este o victorie a la Pirus. Economist: Am ajuns la fundul sacului/Suntem într-o situație fără limită/Colacul de salvare va fi FMI în maxim 2 ani

06:00

 Loading ...

Alin Mituț: „Ce e bine: România, singura țară din Europa de Est care vrea să renunțe la dreptul de veto”

Fostul șef de cabinet al Oanei Țoiu menționează, admirativ, că România este singura țară din Europa de Est care a semnat cererea, alături de alte 10 state, prin care cere eliminarea dreptului de veto.

„Să semnalăm și ce e de bine: România e singurul stat din estul Europei care cere eliminarea veto-ului în deciziile de politică externă ale UE.

Demersul e făcut alături de alte 10 state europene”, afirmă Alin Mituț.

Care este argumentul lui Mituț pentru „reușita” Oanei Țoiu

Singurul argument adus de Alin Mituț în favoarea eliminării dreptului de veto, este acela că Uniunea Europeană ar putea lua decizii fără a mai fi „paralizată” din cauza dezacordului din partea altor state membre.

„Da, regula actuală a unanimitatății face ca UE să fie paralizată de multe ori. Nu doar în politica externă dar și în celelalte câteva domenii în care mai există (în majoritatea domeniilor se aplică, din fericire, majoritatea calificată)”, mai afirmă Mituț.

Eliminarea dreptului de veto, o vulnerabilitate majoră pentru interesul național al României

Decizia ministrei interimare a Afacerilor Externe, Oana Țoiu, ca România să semneze cererea de renunțare la dreptul de veto face ca țara noastră să devină vulnerabilă în ceea ce privește apărarea interesului național.

Mai exact, România ar trebui să se supună solicitărilor Uniunii Europene, chiar dacă acestea contravin principiilor și priorităților naționale.

În contextul eliminării dreptului de veto, întreaga putere de deciziei ar reveni în sarcina unei singure persoane: comisarul de politică externă din cadrul Uniunii Europene.

Alin Mituț, fost USR-ist, actual europarlamentar al grupului Renew, care militează împotriva „amendamentului Fritz”

Alin Mituț fost director de cabinet și secretar de stat al prim-ministrului Dacian Cioloș în perioada guvernului tehnocrat (2015–2016). În 2019 a candidat la alegerile pentru Parlamentul European pe lista Alianței USR PLUS. Trei ani mai târziu, în 2022, a părăsit USR alături de Dacian Cioloș și alți colegi pentru a cofonda partidul REPER.

În prezent, Mituț este membru al Parlamentului European, afiliat grupului Renew Europe. Amintim că grupul Renew Europe a solicitat Comisiei Europene sancționarea României, prin reținerea a 770 de milioane de euro din fondurile UE din PNRR, din cauza „amendamentului Fritz”.

Renunțarea la dreptul de veto pentru statele membre, în special pentru o țară ca România, înseamnă diminuarea puterii în cadrul deciziilor la nivel european. România este singura țară din Europa de Est care a aderat la această inițiativă. Țările care au mai semnat sunt: Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, Spania și Suedia.