FOTO – Acesta e cel mai mare „hoarder” din România! Ireal cum trăiește un bărbat din Năvodari. Imagini de groază din apartamentul lui

Un bărbat din Năvodari își terorizează vecinii cu mirosul care vine din apartamentul său. În plus, locuința sa este plină de gândaci care au ajuns să invadeze și caselor celorlalți oameni din bloc.

Bărbatul suferă de „hoarding”, un termen provenit din engleză și care este atribuit celor strâng tot felul de lucruri în casă și care refuză să le arunce.

Situația a ajuns și la autoritățile locale, care caută disperate soluții.

Viceprimarul din Năvodari spune că există o variantă de a igieniza apartamentul, însă are nevoie de ajutorul vecinilor, care, culmea, nu vor să se implice. Tocmai de aceea, el caută voluntari care să ajute la transportarea sacilor de la etajul bărbatului, până la parter, de unde vor fi preluați de o firmă de salubritate.

REACȚIE Miruță, mesaj furibund la adresa rușilor: „Dau de pământ cu drona ta”

21:51

FLASH NEWS Premierul Péter Magyar îl anulează pe Viktor Orbán după discursul din România, de la Băile Tușnad: un lider eșuat / un laș

21:45

„Îl conving pe domnul în cauză că nu este în regulă să trăiască așa, găsesc o firmă privată, care acceptă să vină pro-bono să igienizeze și să deratizeze garsoniera, iar singura lor rugăminte este să coboare cineva sacii de gunoi și să îi ducă de la etajul 3 până afară, unde vor fi preluați de firma de salubrizare.

Vorbesc cu vecinii, îi rog să dea o mână de ajutor să scoată sacii afară.. și nu vor!!! După cât au avut de tras din cauza mirosului și a gândacilor, zic că nu este treaba lor!!! Situația este incredibilă, dar îi dăm înainte. Care este ideea? CĂUTAM VOLUNTARI! Oferim noi măștile!”, este semnalul de alarmă transmis de  Costel Dumitrașcu, viceprimarul din Năvodari, citat de presa locală.

Acesta e cel mai mare „hoarder” din România! Ireal cum trăiește un bărbat din Năvodari. Imagini de groază din apartamentul lui / Sursa foto: Replica de Constanța

Ce este „hoarding-ul”

O tulburare de „hoarding” este atunci când cineva colecționează un număr excesiv de articole și le stochează într-o manieră haotică, rezultând, o dezordine totală. Articolele au, în general, o valoare materială foarte mică, conform Serviciului britanic de Sănătate Publică.

„Hoarding-ul” este considerat o problemă semnificativă dacă:

• cantitatea de lucrurile afectează viața de zi cu zi – de exemplu, persoana nu își poate folosi bucătăria sau baia și nu poate accesa camere;
• dezordinea afectează calitatea vieții persoanei sau a familiei acesteia – de exemplu, ei devin supărați dacă cineva încearcă să curățeze dezordinea și relația lor are de suferit.

Tulburările de „hoarding” sunt dificil de tratat, deoarece mulți oameni care acumulează lucruri nu o văd ca pe o problemă sau conștientizează modul în care le afectează viața lor sau pe cea a celor din jur.

Unii pot realiza că au o problemă, dar sunt reticenți în a căuta ajutor pentru că se simt extrem de rușinați, umiliți sau vinovați de asta.

De ce cineva poate ajunge să acumuleze atât de multe lucruri

Motivele pentru care cineva începe să adune lucruri nu sunt pe deplin înțelese.

Poate fi un simptom al unei alte afecțiuni. De exemplu, cineva cu probleme de mobilitate poate fi incapabil din punct de vedere fizic să curețe dezordinea, iar persoanele cu dificultăți de învățare sau persoanele care suferă de demență pot fi în imposibilitatea de a clasifica și arunca articolele.

Problemele de sănătate mintală asociate cu „hoarding-ul” includ:

• depresie severa
• tulburări psihotice, cum ar fi schizofrenia
• tulburare obsesiv-compulsivă (TOC)

În unele cazuri, „hoarding-ul” este asociată cu neglijarea de sine. Acești oameni, de cele mai multe ori:

• trăiesc singuri;
• sunt necăsătoriți;
• au avut o copilărie defavorizată, fie cu lipsuri materiale, fie cu o relație proastă cu alți membri ai familiei lor;
• au un istoric familial de „hoarding”
• au crescut într-o casă aglomerată și nu au învățat niciodată să prioritizeze și să sorteze articolele

Mulți oameni care strâng obiecte au convingeri legate de dobândirea și renunțarea la lucruri, cum ar fi: „Poate că am nevoie de asta într-o zi” sau „Dacă cumpăr asta, mă va face fericit”. Alții se pot lupta să facă față unui eveniment stresant din viață, cum ar fi moartea unei persoane dragi.

Încercările de a renunța la lucruri provoacă adesea emoții foarte puternice, care pot fi copleșitoare, astfel încât persoana care suferă de această boală adesea tinde să amâne sau să evite să ia decizii cu privire la ceea ce poate fi aruncat.