Germania, liderul Europei în lupta împotriva agresiunii Rusiei? Cancelarul Merz, pus în fața unei ECUAȚII complicate: „Este adeptul unei linii ferme”

Relația Germaniei cu Rusia este înrădăcinată într-o moștenire complexă – război, diviziune și dependență economică. Împărțirea Germaniei în Vestul NATO și Estul Sovietic, în timpul Războiului Rece, a pus bazele unui consens de lungă durată. Relațiile stabile și prietenoase cu Rusia erau considerate vitale. Această moștenire influențează și astăzi politica germană, iar cancelarul Friedrich Merz – Uniunea Creștin-Democrată (CDU) – insistă, acum, pentru o schimbare strategică.

Prima sa călătorie la Washington – și apelul său pentru un angajament reînnoit al SUA față de NATO – a intensificat așteptările potrivit cărora Germania trebuie să își asume un rol de lider în apărarea Europei împotriva agresiunii Rusiei.

SOCIAL Câți români își serbează onomastica de Sfântul Nicolae. Cele mai întâlnite prenume

11:59

UTILE Ce tarif are Moş Crăciun în 2025, cu barbă naturală sau artificială. Care este cea mai ieftină opţiune

11:54

Cu toate acestea, diviziunile interne profunde, constrângerile coaliției și realitățile geopolitice în schimbare amenință să-i submineze ambițiile.

• Guvernul de coaliție al lui Merz abia își începe mandatul, iar Rusia are o prezență importantă într-o serie de domenii politice critice, de la revitalizarea industriei de apărare și a capacităților de descurajare ale Germaniei până la gestionarea relațiilor cu vecinii din UE, securizarea aprovizionării cu energie și protejarea viitorului economiei germane.
• Pentru a complica și mai mult lucrurile, o nouă politică față de Rusia trebuie formulată într-un moment în care Statele Unite își reduc angajamentul de securitate față de Europa și se află într-un război comercial cu UE.
• Relațiile din interiorul UE și NATO sunt pline de rivalități personale și naționale.
• Ucraina nu câștigă războiul și are nevoie de un ajutor militar din ce în ce mai mare.
• În Germania, reacția internă împotriva sprijinului acordat Kievului este în creștere.

„Partenerul de coaliție al lui Merz, Partidul Social-Democrat (SPD), tradițional pacifist, este foarte atent la acest sentiment public. Perspectiva partidului asupra Rusiei este adânc înrădăcinată în Ostpolitik-ul lui Willy Brandt. Primul cancelar social-democrat al Germaniei (1969–1974) a căutat o destindere cu Uniunea Sovietică prin implicare economică. Deși relațiile au fluctuat sub guvernele ulterioare SPD și CDU, mentalitatea sa de implicare prioritară a persistat, iar SPD a considerat ulterior reunificarea pașnică o justificare clară a perspectivei sale și a Ostpolitik-ului lui Brandt”, notează jurnalistul Friedrich Conradi într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

Friedrich Merz | Foto – Profimedia Images

„Această lipsă de coerență a contribuit la prăbușirea guvernului”

În Germania proaspăt unificată, faptul că această reunificare depinsese de bunăvoința Kremlinului a creat sentimentul că viitorul unei Germanii unite este legat tot de bunăvoința Rusiei.

Astfel, a apărut ideea că, pentru a-și conserva suveranitatea și securitatea, Germania trebuia să mențină cel puțin o relație neutră, dacă nu chiar prietenoasă, cu ambele superputeri din timpul Războiului Rece, dar mai ales cu Moscova, cel mai probabil agresor.

Cancelarii Gerhard Schröder (1998–2005) și Angela Merkel (2005–2021) au promovat abordări distincte, dar convergente, față de Rusia, care au integrat dependența economică și restricțiile politice în cadrul partidelor lor.

Deși, după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, așa-numita Coaliție a Semaforului (Ampelkoalition) a marcat o schimbare semnificativă – introducerea Zeitenwende (o revizuire a politicii externe și de apărare), suspendarea Nord Stream 2 și livrarea de arme către Ucraina -, tiparele familiare au reapărut curând.

„SPD s-a străduit să se despartă de moștenirea sa, ciocnindu-se adesea cu partenerii săi de coaliție din cauza livrărilor de arme și a sancțiunilor impuse Rusiei. Această lipsă de coerență a contribuit la prăbușirea guvernului și la o înfrângere electorală zdrobitoare în alegerile anticipate din anul 2025.

Moștenirea prietenoasă față de Rusi – lăsată de Brandt, Schröder și Merkel în cadrul CDU și SPD limitează, acum, capacitatea lui Merz de a trasa o ruptură decisivă.

Angela Merkel | Foto – Profimedia Images

În ceea ce privește Rusia, acordul de coaliție al lui Merz este ambițios. Acesta se angajează să sprijine Ucraina pe deplin: militar, civil și politic. Guvernul german intenționează să permită Ucrainei să se apere eficient împotriva agresiunii rusești și să se afirme în negocierile pentru o pace reală și durabilă, operând dintr-o poziție de forță și pe picior de egalitate.

Germania urmărește să ofere garanții de securitate militară și politică pentru o Ucraină suverană și să participe la reconstrucția acesteia.

Coaliția se străduiește, de asemenea, să implementeze eficient sancțiuni naționale împotriva Rusiei și susține planurile UE privind tarifele la importurile de îngrășăminte din Rusia și Belarus. Un alt obiectiv este explorarea, împreună cu partenerii, a modalităților de a utiliza economic activele înghețate ale statului rus pentru sprijinul financiar și militar al Ucrainei”, continuă Friedrich Conradi.

2017 – Angela Merkel și Vladimir Putin

„Merz nu a fost niciodată un susținător puternic al normalizării economice din epoca Merkel”

În plus, Germania – sub conducerea lui Merz – susține perspectivele Ucrainei de aderare la NATO și susține înființarea unui tribunal special pentru a urmări în justiție crima de agresiune a Rusiei, mai scrie Friedrich Conradi. Apartenența Ucrainei la UE este menționată de mai multe ori ca fiind un obiectiv important de interes reciproc în tratatul de coaliție, care menționează Ucraina de șaptesprezece ori, iar Rusia doar de trei ori.

„Cu alte cuvinte, noul guvern al Germaniei identifică războiul din Ucraina ca obiectiv central și principiu organizatoric pentru interacțiunea cu Rusia – nu invers.

• Acordul prevede schimbări semnificative ale aparatului politicii de securitate. În special, cele două partide se angajează să înființeze un Consiliu Național de Securitate, ancorat instituțional în cadrul Cancelariei Federale și, probabil, condus de un nou consilier pentru securitate națională.
• În plus, pentru prima dată din 1966, atât cancelarul, cât și ministrul de externe aparțin aceluiași partid, eliminând un obstacol care anterior împiedicase o coordonare coerentă a politicii externe.

Merz l-a păstrat pe Boris Pistorius (SPD) în funcția de ministru al Apărării și a numit noi secretari de stat în cadrul Ministerului de Externe, cu o solidă expertiză pe segmentele Rusia și NATO. Comparativ cu predecesorul său, Olaf Scholz, Merz este mai bine poziționat din punct de vedere instituțional și politic pentru a-și afirma controlul asupra politicii externe.

Rămâne de văzut dacă acest potențial de coerență se va traduce într-o transpunere în realitate consecventă. Cu siguranță, reflectă rolul important al politicii externe în agenda noului cancelar.

Un conservator vest-german transatlantic, Merz nu a fost niciodată un susținător puternic al normalizării economice din epoca Merkel și al unor legături energetice mai profunde cu Rusia.

Din februarie 2022, Merz s-a poziționat ca un apărător al unei linii ferme împotriva Moscovei. L-a criticat pe Scholz pentru lipsa de inițiativă în UE împotriva agresiunii rusești și a făcut campanie pe baza promisiunii de livrări de arme către Ucraina, precum sistemul de rachete Taurus. El a încadrat războiul ca o luptă definitorie pentru democrația occidentală”, explică Friedrich Conradi.

Boris Pistorius | Foto – Profimedia Images

„Doar aproximativ 25% dintre germani susțin livrarea de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune către Ucraina”

Noul cancelar se confruntă cu restricții interne și de coaliție semnificative. Când a anunțat intenția de a ridica restricțiile privind raza de acțiune a rachetelor livrate Ucrainei din Germania la sfârșitul lunii mai, aceleași figuri influente ale SPD – care se opuseseră deja livrării de armament greu Ucrainei în cadrul coaliției „Semafor” – s-au întors împotriva lui.

Într-unul dintre primele sale discursuri, Merz a anunțat că Germania va deveni țara cu „cea mai puternică armată convențională din Europa”, ca mijloc de a restabili credibilitatea în parteneriatul transatlantic și de a descuraja Rusia.

• În acest scop, noul cancelar dorește să cheltuiască un procent istoric de 5% din PIB-ul țării pentru apărare.
• otuși, o serie de personalități importante ale SPD se opun și ele ideii, punând la îndoială cheltuielile militare mai mari.

„Aceste diferențe dezvăluie două probleme: moștenirea prietenoasă cu Rusia în cadrul SPD și incertitudinea cu privire la capacitatea partidului de a servi drept partener de încredere pentru obiectivele lui Merz în ceea ce privește apărarea Germaniei și Rusia. Dincolo de asta, stilul de conducere uneori volatil al lui Merz ar putea complica implementarea acestora.

• În mod clar, el nu comunicase partenerului său de coaliție anunțul de a pune capăt limitei de acțiune a rachetelor.
• Această depășire unilaterală subliniază un model de mișcări spontane și acțiuni necoordonate în procesul său decizional, adesea înstrăinând potențialii aliați.

În cadrul propriului partid, Merz trebuie să se ocupe și de filialele landurilor estice ale CDU, care pledează pentru o revenire la politicile lui Merkel față de Rusia. Michael Kretschmer, guvernatorul CDU al Saxoniei, pledează deschis pentru reluarea importurilor de gaze din Rusia și repunerea în funcțiune a conductelor Nord Stream. În timpul negocierilor de coaliție cu SPD din primăvară, Kretschmer a dorit să discute despre relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei.

• Motivul unui astfel de comportament este presiunea exercitată de AfD.
• Partidul de extremă dreapta, care a militat pentru încetarea sprijinului militar acordat Ucrainei, a fost în urma CDU cu mai puțin de 2 puncte procentuale în alegerile din Saxonia de toamna trecută.
• Kretschmer se trezește din ce în ce mai mult ostatic al pozițiilor AfD și trebuie să prevină alte dezertări ale alegătorilor.
• Diviziunile interne din cadrul propriului său partid au contribuit cu siguranță la decizia lui Merz de a-și amâna promisiunea de a livra rachete Taurus, ceea ce ar necesita antrenarea soldaților ucraineni de către forțele germane.

Michael Kretschmer | Foto – Profimedia Images

Deși Saxonia este o excepție, situația reprezintă schimbarea opiniei publice germane, în mare parte nealiniată cu politicile lui Merz față de Rusia și Ucraina.

• În prezent, doar aproximativ 25% dintre germani susțin livrarea de rachete Taurus cu rază lungă de acțiune către Ucraina, conform unor sondaje recente.
• Jumătate din publicul german, din ce în ce mai obosit de război, încă este de acord ca Ucraina să primească alte arme și/sau bani.
• În primăvara anului 2022, sprijinul public pentru trimiterea de arme către Ucraina era de peste 65%.

Aceasta pune într-o perspectivă mai clară cea mai recentă inițiativă a lui Merz, anunțată în timpul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Berlin, respectiv eforturile sale de a finanța producția de muniții cu rază lungă de acțiune în Ucraina.

Volodimir Zelenski și cancelarul Friedrich Merz – 28.05.2025 (Berlin) | Foto – Profimedia Images

Este atât o demonstrație concretă de sprijin, cât și o soluție strategică. Evitând problema tensionată politic a trimiterii de rachete Taurus în Ucraina, Merz oferă un ajutor tangibil fără a declanșa o reacție negativă suplimentară împotriva și în cadrul mandatului său parlamentar”, mai scrie Friedrich Conradi.

„Europa privește spre Berlin”

La nivel internațional, recalibrarea politicii externe a SUA sub administrația Trump pune o presiune suplimentară asupra lui Merz, plasând efectiv noua coaliție într-un rol de lider în Europa pe care nici social-democrații, nici părți ale CDU nu sunt pe deplin pregătite să-l ocupe.

Un prim pas către asumarea unui rol de lider la nivel european ar putea fi sprijinul german pentru obligațiuni comune de apărare europene, permițând altor state membre ale UE să beneficieze de ratingul de credit AAA al Germaniei.

„Între timp, Comisia Europeană a recunoscut că a cere țărilor mai concentrate pe preocupările interne să crească semnificativ cheltuielile pentru Apărare este o propunere dificilă. Pentru a asigura cheltuieli mai mari pentru Apărare în Europa, statele baltice, Polonia, Finlanda, Grecia și chiar și Danemarca susțin acum împrumuturile comune ale UE pentru Apărare. Merz ar putea adăuga substanță simbolismului puternic al începuturilor sale de mandat, alăturându-se acestora.

Întrebarea centrală, așadar, nu este dacă Merz aspiră să conducă răspunsul Europei la agresiunea rusă. Viziunea sa este dacă poate conduce eficicient, în ciuda moștenirii grele a trecutului Germaniei, a constrângerilor structurale ale unei coaliții divizate și a presiunilor geopolitice și economice, în continuă schimbare, din jurul Ucrainei.

În timp ce Merz încearcă să plaseze Germania dintr-o postură de acomodare într-una de descurajare, el trebuie să se confrunte nu numai cu amenințările externe, ci și cu rezistența internă – din partea unui SPD ezitant, a unei CDU divizate și a unui public obosit de război.

Dacă Germania poate trece de la reticență la descurajare va depinde mai puțin de viziunea lui Merz și mai mult de capacitatea sa de a guverna în cadrul – și în jurul – limitelor impuse de mediul său politic”, încheie Friedrich Conradi analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

Foto colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

„Axa Rezistenței” s-a îndoit, dar nu s-a rupt. „CARACATIȚA e încă periculoasă, chiar dacă unele dintre tentaculele sale au fost amputate”

Pot SUA să se înarmeze și, în același timp, să ajute militar Ucraina? Șase tipuri de muniții ESENȚIALE în războiul contra Rusiei lui Putin

Kremlin, noua definiție a „păcatelor de neiertat”. „Pentru cei considerați VINOVAȚI de astfel de infracțiuni nu există cale de întoarcere”

REABILITAREA lui Stalin. Putin, despre fostul lider sovietic: „Figură complexă, demonizarea sa e o modalitate de a ataca Uniunea Sovietică și Rusia”

Programul nuclear al Iranului, după atacurile israeliene și americane. „Stocul de uraniu îmbogățit la 90% ar fi suficient pentru zece arme NUCLEARE”