REABILITAREA lui Stalin. Putin, despre fostul lider sovietic: „Figură complexă, demonizarea sa e o modalitate de a ataca Uniunea Sovietică și Rusia”

Liderul sovietic Iosif Stalin pare să revină în forță în Rusia din timpul războiului. La începutul lunii iulie, Partidul Comunist al Federației Ruse (KPRF) a adoptat o rezoluție prin care declara Discursul Secret al lui Nikita Hrușciov o „greșeală”. În discurs, premierul sovietic a denunțat, în mod celebru, cultul personalității din jurul lui Stalin și l-a învinuit pe predecesorul său pentru orchestrarea represiunilor în masă.

În aceeași rezoluție, KPRF a declarat că va face apel la președintele rus Vladimir Putin pentru a restabili numele Stalingrad din epoca sovietică pentru orașul Volgograd.

• Declarația KPRF vine la urma altor încercări recente de a masca moștenirea lui Stalin. Aeroportul din Volgograd a fost numit „Stalingrad” de către Putin, iar autoritățile din Moscova au restaurat o sculptură murală în mărime naturală a lui Stalin, în interiorul unei stații de metrou.
• Monumentele dedicate lui Stalin s-au înmulțit ca ciupercile în Rusia ultimilor ani, unele apărând chiar nu departe de memorialele victimelor sale.

EXTERNE Un bacșiș de 200 de dolari de la patru turiști a înfuriat o chelneriță: „Din cauza asta îmi urăsc jobul”

19:32

VIDEO Melania Trump le-a citit povești unor copii de la un spital din Washington. Ce mesaj le-a transmis din partea președintelui Donald Trump

19:19

Într-un articol publicat de Meduza, istoricul Alexey Uvarov a explicat decăderea cultului personalității lui Stalin în Uniunea Sovietică și renașterea sa treptată în Rusia modernă.

Discursul secret al lui Nikita Hrușciov

După moartea lui Iosif Stalin, în 1953, conducerea sovietică a început să demonteze, treptat, sistemul Gulagului, acordând amnistie sutelor de mii de prizonieri și exilați și revizuind cazurile victimelor represiunii politice, a amintit istoricul Alexey Uvarov.

• Pe măsură ce prizonierii erau eliberați și le povesteau familiilor lor povești despre tortură și execuții, scrisorile pline de anxietate de la rudele lor au început să se adune pe birourile oficialilor sovietici.
• Liderul de atunci al țării, Nikita Hrușciov, și-a dat seama curând că, dacă Partidul Comunist (PCUS) nu recunoștea amploarea terorii staliniste, altcineva o va face, iar toată vina va cădea asupra actualei conduceri sovietice.

Așadar, la cel de-al XX-lea Congres al PCUS, din februarie 1956, Hrușciov a programat o sesiune suplimentară cu ușile închise pentru delegați, unde a ținut ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de „discursul său secret”. Departe de ochii curioși ai străinilor și ai presei, Hrușciov a denunțat cultul personalității din jurul lui Stalin.

• Textul discursului a fost distribuit în secret printre milioane de membri ai Partidului Comunist și ai Ligii Tinerilor Comuniști (Komsomol).
• În toată țara, oamenii l-au citit cu voce tare, au plâns și s-au certat pe seama lui.
• În unele locuri, cum ar fi Georgia, în 1956, oamenii chiar s-au adunat în apărarea memoriei lui Stalin.
• Odată publicat în străinătate, discursul a dat o lovitură autorității partidelor comuniste din întreaga lume.
• Aliații Uniunii Sovietice din Blocul Estic au intrat în panică, iar lideri precum Mao Zedong din China au dezvoltat resentimente împotriva lui Hrușciov.

„La cinci ani după Discursul Secret, Hrușciov a decis să dea încă o lovitură moștenirii lui Stalin – și vechilor săi rivali. La cel de-al XXII-lea Congres al PCUS din octombrie 1961, l-a acuzat din nou pe Stalin de represiuni, dând vina pentru teroare pe cei mai apropiați aliați ai predecesorului său: foștii înalți oficiali sovietici Viaceslav Molotov, Lazăr Kaganovici și Gheorghi Malenkov. Pentru a sublinia ruptura cu vechea ordine, delegații au decis să scoată trupul lui Stalin de la expunerea publică în Mausoleul lui Lenin. În timp ce cel de-al XXII-lea Congres era încă în desfășurare, sicriul lui Stalin a fost coborât într-un mormânt lângă Zidul Kremlinului și acoperit cu beton”, spune istoricul Alexey Uvarov.

După ce Putin a preluat puterea, retorica oficială s-a schimbat

În urma prăbușirii Uniunii Sovietice, în anul 1991, Rusia a adoptat o legislație privind reabilitarea „popoarelor reprimate” și a „victimelor represiunii politice”.

• Preambulul acestei ultime legi condamna în mod explicit „anii de teroare și persecuție în masă”.
• De asemenea, Rusia se angaja să restabilească drepturile civile ale celor care au suferit represiuni între Revoluția din Octombrie din 1917 și dizolvarea URSS.

Aceste legi sunt în vigoare și astăzi.

Boris Elțin – primul președinte al Rusiei – a folosit subiectul represiunilor staliniste pentru a consolida legitimitatea autorităților post-sovietice. Într-un discurs parlamentar din 1996, el a denunțat experimentul comunist ca fiind un „fundătură istorică” și a numit represiunile în masă „caracteristici generice ale unui regim totalitar”. Apoi a redenumit ziua de 7 noiembrie „Ziua Acordului și Reconcilierii”.

După venirea la putere a lui Vladimir Putin, retorica oficială s-a schimbat, atrage atenția istoricul Alexey Uvarov.

„Utilizarea de către Kremlin a stemei imperiale, a drapelului tricolor și a imnului național sovietic simboliza dorința de a conecta diferitele epoci ale istoriei Rusiei, fără a se angaja în dezbateri dureroase despre vinovăție și responsabilitate”, spune acesta.

În timpul primului său mandat prezidențial, Putin a încercat să se distanțeze de represiuni. În anul 2007, în timp ce vizita fostul poligon de tragere Butovo, un loc folosit pentru execuții și înmormântări în masă în timpul Marii Terori, a subliniat că „astfel de tragedii nu trebuie repetate”.

Deși au existat unele încercări de a prezenta epoca Stalin într-o lumină pozitivă, reacțiile negative din partea cadrelor universitare și a societății civile au determinat Kremlinul să retragă rapid astfel de politici.

Revenirea lui Stalin la politica oficială a memoriei în Rusia este strâns asociată cu anexarea Peninsulei Crimeea

Revenirea lui Stalin la politica oficială a memoriei în Rusia este strâns asociată cu anexarea Peninsulei Crimeea din Ucraina din 2014. În februarie 2015, pentru a onora cea de-a 70-a aniversare a Conferinței de la Ialta din 1945 , autoritățile ruse au dezvelit un monument în Crimeea care îl înfățișează pe Stalin alături de prim-ministrul britanic Winston Churchill și de președintele american Franklin D. Roosevelt.

În special, sculptura în sine a fost creată în 2005, dar autoritățile ucrainene au refuzat să o instaleze la Ialta din cauza rolului lui Stalin în foametea din Holodomor și în deportarea în masă a tătarilor din Crimeea.

„Din 2015, monumente dedicate lui Stalin au apărut în toată Rusia – din Osetia de Nord, Republica Saha și Bashkortostan până în centrul țării, inclusiv regiunile Vladimir, Tambov, Tver, Lipețk și Iaroslavl. Construite la inițiativa filialelor locale ale Partidului Comunist (KPRF), a organizațiilor veteranilor sau a locuitorilor individuali, aceste memoriale iau de obicei forma unor busturi, mai degrabă decât a unor sculpturi în corp întreg. Dezvelirile sunt de obicei programate să coincidă cu 9 mai, sărbătoarea care comemorează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste”, precizează istoricul Alexey Uvarov..

În luna decembrie a anului 2017, cu ocazia centenarului înființării poliției secrete sovietice, directorul FSB – Alexander Bortnikov – a oferit o justificare rezervată pentru represiunile agenției, afirmând într- un interviu că acțiunile Ceka ar trebui privite într-un „context istoric specific” modelat de amenințări externe și instabilitate internă.

Bortnikov a continuat spunând că, în ciuda anumitor „excese”, poliția secretă sovietică a gestionat numeroase cazuri susținute de dovezi și a dejucat cu succes „activitățile subversive ale unei largi mișcări teroriste contrarevoluționare”.

În același an, Putin i-a spus cineastului Oliver Stone că „demonizarea excesivă” a lui Stalin este „o modalitate de a ataca Uniunea Sovietică și Rusia”. Fostul lider sovietic însuși era o „figură complexă”, a adăugat Putin.

O tendință de re-stalinizare în Rusia lui Putin

Încercările de a construi noi monumente dedicate lui Stalin continuă să se confrunte cu rezistență în anumite regiuni, precizează Alexey Uvarov.

În februarie 2025, primarul orașului Kaliningrad – Elena Dyatlova – a refuzat să permită filialei locale KPRF să ridice un monument dedicat lui Stalin, invocând lipsa unui consens public cu privire la moștenirea sa.

O situație similară se desfășoară și la Volgograd, unde procurorii solicită demolarea unei controversate statui a lui Stalin, care a fost inițial dezvelită cu sprijinul guvernatorului Georgi Filimonov.

„Recenta rezoluție a KPRF, care declară discursul secret al lui Hrușciov o greșeală, reflectă tendința către re-stalinizare treptată în politica memoriei rusești. Cu toate acestea, aceasta rămâne o evoluție destul de marginală. Nici Putin, nici administrația sa nu au făcut declarații oficiale de condamnare a destalinizării.

Totuși, merită să ne amintim că KPRF nu este doar un alt partid politic; este succesorul ideologic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Ca atare, retorica și gesturile sale simbolice continuă să influențeze modul în care societatea rusă își percepe istoria. Chiar dacă decizia KPRF de a condamna destalinizarea are o influență redusă asupra politicii de stat deocamdată, ea totuși vorbește despre o schimbare profundă în memoria colectivă a represiunilor din epoca sovietică”, consideră istoricul Alexey Uvarov

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Ce dezvăluie MOARTEA unui ministru despre verticala puterii în Rusia. „Așa cum Putin a subliniat de mai multe ori, trădătorii nu trăiesc mult”

POLITICO: „Nicușor Dan, triunghi amoros politic cu Macron și Merz”

Rusia asamblează drone SHAHED cu piese din China. „Componente pentru snowmobil”, firme rusești cu nume inspirate de pirații englezi Morgan și Drake

China a lansat, oficial, producția de serie a avionului de vânătoare STEALTH J-35 și vrea să conteste superioritatea aeriană a SUA

Soldatul modern, antrenat în dormitor, LETAL pe câmpul de luptă. Cine sunt „țintele cheie” în recrutarea operatorilor de drone