Grădina Japoneză din Herăstrău, locul unde se admiră florile de cireș, este în stare de degradare: „Specialiștii noștri știu doar să taie iarba. Este greu să întreții o astfel de amenajare” | GALERIE FOTO

Publicat: 07/10/2021, 16:14
Actualizat: 07/10/2021, 16:29

Unul dintre cele mai frumoase locuri din București, Grădina Japoneză din Parcul Regele Mihai I (Herăstrău) a ajuns în paragină, la fel ca majoritatea parcurilor din Capitală. În celebra grădină, care a fost înființată în 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România, nu se mai găsește în prezent nicio floare, iar aproape toate plantele sunt uscate. Mai mult, fântâna din mijlocul locației este plină de mâzgă.

Grădina Japoneză a fost amenajată în anul 1998 în parcul Herăstrău din București cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România.

Superba locație, care se găsește la intrarea dinspre Arcul de Triumf, este cunoscută mai ales prin prisma cireșilor care înfloresc primăvara, ocazie cu care multe persoane se relaxează aici prin „contemplarea florilor de cireș”, o tradiție japoneză denumită „Hanami”.

În afară de cireșii care înfloresc în aprilie, grădina era amenajată din punct de vedere peisagistic și cu alte plante, unele dintre ele japoneze, dar și cu multe flori.

Azi, însă, majoritatea plantelor sunt uscate, pe aleile grădinii este plin de praf, iar gardurile tradiționale japoneze sunt vandalizate.

Cea mai dezolantă imagine este însă cea oferită de mizeria din micul bazin amenajat în mijlocul grădinii, acolo unde apa strânsă de la ploi s-a transformat în mâzgă.

Grădina japoneză a fost refăcută în 2017, cu sprijinul Ambasadei Japoniei

În ciuda faptului că este aproape de paragină, locul este încă vizitat, chiar și de cetățeni japonezi. Zilele trecute, Yugo, un băiețel japonez în vârstă de 6 ani, se juca în așa-zisa apă din bazin, unde, cu un bețișor, ridica mai multe frunze putrezite, fiind oarecum nedumerit de aspectul lor…

Grădina japoneză a fost refăcută în 2017, cu sprijinul Ambasadei Japoniei, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti.

Lucrările de refacere a grădinii au fost realizate de o echipă de specialişti japonezi şi voluntari români sub conducerea maestrului Takuhiro Yamada, reprezentant al Asociaţiei de peisagistică din Kyoto şi specialist cu o vastă experienţă în domeniu, potrivit unui comunicat al Ambasadei Japoniei, din aprilie 2018.

„Este foarte greu pentru noi să înțelegem toată filozofia din spatele unei astfel de amenajări”

De atunci, locația s-a degradat, în lispa unor investiții ale Primăriei Capitalei.

„Grădinile japoneze au o întreagă poveste în spate, care ține de aspecte religioase, de foarte multe tradiții și trăiri. Este foarte greu pentru noi să înțelegem toată filozofia din spatele unei astfel de amenajări. Grădina Japoneză din Herăstrău a fost practic donată de Ambasada Japoniei către Municipalitate, a fost făcută cu specialiști japonezi, care au realizat amenajarea. În astfel de grădini este foarte important, de exemplu, cum conduci creșterea pinilor, pentru a crea anumite imagini specifice grădinilor japoneze”, a declarat pentru Gândul Diana Culescu, peisagist și preşedinte al Asociaţiei Peisagiştilor din România.

Potrivit sursei citate, Primăria Capitalei nu are specialiști pentru întreținerea grădinii.

„Din păcate, după momentul implementării, este foarte important cum întreți o astfel de grădină. Iar la noi, primăriile nu știu nici măcar cum să întrețină grădinile și parcurile românești, prin urmare, grădina s-a degradat și și-a pierdut aspectul specific. Acolo, fiecare element simbolizează câte ceva. Repet, amenajarea este foarte specifică, iar la noi oamenii care întrețin spațiile verzi din parcurile bucureștene știu doar să măture și să taie iarba”, mai susține peisagistul Diana Culescu.

Paragina se poate observa prin tot Parcul Regele Mihai I

De altfel, paragina se poate observa prin tot Parcul Regele Mihai I, unde sunt foarte multe bănci rupte, vegetația este foarte uscată, iar aleile sunt extrem de vechi.

În mijlocul parcului, celebrele fântâni de la Expo Flora arată extrem de prost, cu tencuiala scorojită, iar în bazine este plin de moloz căzut de pe margini. Câteva flori au fost plantete aici miercuri, pe 6 octombrie, a anunțat Primăria Capitalei, dar nu sunt deloc suficiente pentru un parc atât de mare, care are nevoie de o refacere aproape de la zero.

Parcul Regele Mihai I, declarat în prezent monument istoric, care în trecut a purtat denumirile de Parcul Național, Parcul Carol al II-lea, Parcul I.V. Stalin și Parcul Herăstrau, a fost construit prin înlăturarea zonei mlăștinoase din jurul Lacului Herăstrau, între anii 1936 și 1938. La amenajarea locației au contribuit arhitecții Ernest Pinard (Franța), Octav Doicescu, și nu în ultimul rând Friedrich Rebhuhn, un renumit arhitect german de al cărui nume se leagă și amenajarea Parcului Cișmigiu.

Cișmigiul și Parcul Kiseleff, în aceeași stare de degradare

Din păcate, situația din Herăstrău nu este singulară.

Practic, marile parcuri din București, atât cele administrate de Primăria Capitalei, dar și de alte primării de sector, sunt în paragină. Cel mai trist exemplu este Parcul Cișmigiu, considerat „Perla” Bucureștiului, tot monument istoric, care pare acum o grădină părăsită.

Cândva unul dintre cele mai îngrijite și mai cochete parcuri din București – amenajat acum aproape 190 de ani, pe 32.000 de metri pătrați, de același arhitect peisagist care s-a ocupat și de Cișmigiu, Wilhelm Mayer, fost director al Grădinilor Imperiale din Viena secolului a XIX-lea -, Parcul Kiseleff este și el foarte degradat.

De ce s-a ajuns la această situație, în care marile parcuri din București să fie într-o adevărată paragină?

Nicușor Dan a schimbat în august conducerea ALPAB

Nicușor Dan a dat vina pe conducerea ALPAB, dar și pe vechea administrație a municipalității pentru dezastrul  din parcurile Bucureștiului.

„Am decis schimbarea conducerii Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București și mi-am asumat interimatul în fruntea acestei instituții. Voi face schimbările de management necesare pentru a schimba aspectul parcurilor. Nu sunt deloc mulțumit de modul în care a funcționat ALPAB, de modul în care au funcționat Compania Municipală Parcuri și Grădini București și Compania Municipală Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București, entități care răspund de întreținerea parcurilor bucureștene”, anunța Nicușor Dan în luna august.

Pe de altă parte, Nicușor Dan a fost acuzat că nu a alocat suficiente fonduri pentru ALPAB în 2021.

„Probabil că Nicușor Dan crede că angajații ALPAB aduc bani de acasă pentru a finanța ceea ce domnia sa nu a bugetat. Practic, ALPAB a întocmit proiectul de buget pentru anul 2021 cu sume destinate salubrizării și întreținerii spațiilor verzi, în cuantum de 95 milioane de lei, iar primarul general Nicușor Dan a alocat 25 milioane de lei, din care nouă milioane reprezintă datorii reportate din anul precedent”, au declarat pentru Gândul surse din administrația centrală.

„Nicușor Dan nu a avut timp sau curiozitatea să afle că ALPAB nu mai deține nici măcar o greblă”

Aceleași surse mai susțin că ALPAB a informat primarul general, atât in scris cât și verbal, de faptul ca asigurarea serviciului de pază pentru parcuri este o obligație legală și nu o opțiune cu caracter facultativ.

„Cu toate acestea primarul general, domnul Nicușor Dan, inițial a refuzat să aloce bani pentru acest serviciu, pentru ca apoi să aloce o sumă suficientă pentru paza pe o perioadă de 3 săptămâni.

Mai mult, Nicușor Dan nu a avut timp sau curiozitatea să afle că ALPAB nu mai deține nici măcar o greblă. Tragem concluzia că experiența sa cu achizițiile publice este nulă.

Este pentru prima oară, însă, când primarul general periclitează, cu buna știință, siguranța și sănătatea cetățenilor pentru a crea premisele demiterii/ detașării unui director, in scopul înlocuirii acestuia cu un apropiat al sau.  Nebugetarea unor servicii obligatorii prin lege și ignorarea consecințelor care rezultă din aceasta sunt acte premeditate, al căror scop este unul personal sau pentru a satisface promisiuni electorale și ale căror efecte se cuantifica in pierderi uriașe”, au mai declarat surse din administrația centrală.

Fotografii: Cosmin Mircea / Gândul

Nicolae Oprea
Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul Zilei (3 ani), dar și la Agenția de Presă citeste mai mult