Porumbei morți plutesc pe lacul din Parcul Kiseleff, dar Clotilde Armand vrea și Cișmigiul. Dezastrul din parcurile Sectorului 1 | GALERIE FOTO

Parcul Cișmigiu, cel mai vechi din București, care are o istorie de peste 170 de ani, și Parcul Herăstrău, construit un secol mai târziu, perlele Capitalei, au ajuns mai rău decât au fost vreodată, iar vinovatul este Primăria Capitalei, condusă de Nicușor Dan, care le administează.

Clotilde Armand vrea să obțină în Consiliul General al Municipiului București acordul pentru preluarea parcurilor Cișmigiu și Herăstrău, argumentând cu ”starea deficitată” a celor două grădini publice.

Edilul-șef al Capitalei, Nicușor Dan, nu numai că nu vrea să renunțe la cele două parcuri, ci îi atrage atenția primăriței că are „multe alte probleme de rezolvat” în sectorul pe care ar trebui să îl gospodărească. Și nu se referea doar la criza gunoaielor din cel mai bogat sector al Capitalei, ci și la curățenia din cele peste 20 de parcuri pe care deja le are în administrare Clotilde Armand, dintre care mai bine de jumătate au mare și urgentă nevoie de îngrijire, iar printre ele sunt două dintre cele mai mari și mai frumoase parcuri ale Bucureștiului.

SOCIAL Bani în plus la pensiile din ianuarie 2026, pentru pensionarii din aceste orașe din România

10:59

SOCIAL Caz unic în România. Cât are de plătit impozit Andra din București, pentru apartamentul ei din Sectorul 2

10:52

Am fost în parcurile din Sectorul 1 administrate de autoritatea locală pentru a vedea ce exemple de bun gospodar ar avea Clotilde Armand ca să justifice nu doar cererea, dar și o eventuală preluare în administrarea ei a parcurilor Cișmigiu și Herăstrău, pline de gunoaie și cu vegetație crescută ca în junglă.

Unul dintre parcuri – Kiseleff – poate fi comparat cu Cișmigiul râvnit de Clotilde Armand: sunt amenajate în aceeași perioadă, de același arhitect peisagist, în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în zone centrale ale Bucureștiului. Unul este acum aproape de sediul Primăriei Capitalei, celălalt, vecin cu Palatul Victoria care găzduiește Guvernul.

Parcul Kiseleff

Cândva unul dintre cele mai îngrijite și mai cochete parcuri din București – amenajat acum aproape 190 de ani, pe 32.000 de metri pătrați, de același arhitect peisagist care s-a ocupat și de Cișmigiu, Wilhelm Mayer, fost director al Grădinilor Imperiale din Viena secolului a XIX-lea -, Parcul Kiseleff este acum degradat.

Nici încadrarea lui ca monument istoric și nici faptul că este chiar la intrarea pe bulevardul care leagă Piața Victoriei de Arcul de Triumf sau că se aflată la doar câteva sute de metri de sediul Guvernului nu l-au ajutat în a-i convinge pe gospodarii de la Primăria Sectorului 1 să îl facă o grădină publică demnă de centrul unei capitale europene. Ba chiar intrarea dinspre Kiseleff este și cea mai afectată a parcului.

Micul lac de lângă Muzeul de Geologie a ajuns groapă de gunoi, apa nu a mai fost schimbată și pe ea plutesc sticle și porumbei morți. Apa din lac este plină și de vegetație putrezită, iar mirosul din zonă este respingător. Locul este plin de țânțari și alte insecte, iar o plimbare pe lângă lac nu poate fi deloc plăcută.

Parcul are probleme și cu mobilierul, cele câteva coșuri de gunoi sunt rupte, iar pe ce a mai rămas din spațiul verde sunt aruncate gunoaie. Tartanul de la locurile de joacă, mai ales de la mesele de tenis, este degradat și plin de găuri.

Ce a mai rămas din gazon, s-a uscat, iar copacii au nevoie urgentă de toaletare, unii fiind un real pericol.

Parcul Bazilescu

Amenajat în nord-vestul Bucureștiului, Parcul Bazilescu are o istorie de aproape 70 de ani, care începe odată cu semnătura pe care juristul Nicolae Bazilescu a pus-o pe actul de donație a terenului din zona care avea să devină în timp cartierul Bucureștii Noi. Parcul imens, în care sunt și specii de arbori crescuți din semințele arborilor din străvechii Codri ai Vlăsiei, avea încă de la amenajare și un Teatru de vară, proiectat de arhitectul Paul Emil Miclescu. Construit în perioada comunistă din anii ’50, clădirea în care cândva se jucau piese de teatru sau se difuzau filme a ajuns o ruină.

Construcția este în pericol să se prăbușească, are găuri în tavan, coloane decojite și tencuiala căzută aproape în totalitate. În interiorul teatrului inspirat de arhitectura greco-romană, coloanele îți dau impresia că se pot rupe și sunt bălării înalte chiar și de doi metri. În ciuda mai multor demersuri ale instituțiilor statului, nu s-a reușit nici acum reabilitarea clădirii din Parcul Bazilescu. Tabloul dezolant este completat de vechea toaletă a parcului, aflată lângă teatru, o clădire murdară și degradată.

Privit în ansamblu, Parcul Bazilescu nu este murdar, dar imaginea Teatrului de vară îți atrage privirea mai mult decât mulțimea copacilor, care formează o adevărată pădure în mijlocul orașului.

Parcul Floreasca

În ambele parcuri, Primăria Sectorului 1 ar trebui să intervină urgent. Probleme sunt însă și în alte parcuri din Sectorul 1 al Capitalei:

Parcul Floreasca: mobilierul este foarte vechi, iar în unele locuri este rupt; aleile sunt pline de gropi sau de dale ieșite în relief, care fac plimbarea cu bicicleta sau cu trotineta periculoasă. Vegetația uscată în cele mai multe locuri face din parcul aflat într-una dintre cartierele de lux ale Bucureștiului o zonă neatractivă pentru plimbare și relaxare.

Parcul I.C. Brătianu: situat pe Bulevardul Dacia, foarte aproape de Calea Victoriei, într-o zonă căutată de turiști, este total neîngrijit. Aici, nu există deloc verdeață, iar coșurile de gunoi sunt rupte sau sparte și trebuie înlocuite. Lângă statuia lui Ion I. C. Brătianu a rămas o cabină pentru pază degradată, iar dalele monumentului sunt rupte.

Parcul Luigi Cazzavillan: aflat pe strada cu același nume, în apropiere de strada Știrbei Vodă sau de Parcul Cișmigiu, micuțul parc se degradează de la o zi la alta. Monumentul și fântâna Luigi Cazzavilan, construite în 1905 de un sculptor de la Școala de Arte Frumoase și menționat în acea vreme ca reper notabil în București, este uitat de autorități și, în lipsa pazei, transformat în loc de distracție.

Parcul Dionisie Lupu: situat foarte aproape de Piața Romană, în capătul străzii Jules Michelet, este neîngrijit și plin de excremente de porumbei, semn că nu a mai fost curățat de multă vreme, deși este unul dintre puținele locuri de relaxare dintr-o zonă foarte aglomerată și frecventată de mulți studenți.

Parcul Constantin Brâncuși: situat în Piața Dorobanți, este plin de excremente de păsări, la fel și statuia marelui sculptor Constantin Brâncuși.

Parcul Eva: aflat în spatele blocului unde pe vremuri era Magazinul Eva, între străzile George Enescu și Arthur Verona, este degradat, murdar, iar coșurile de gunoi sunt foarte vechi și rupte. Locul de joacă pentru copii se menține însă curat, fiind renovat de câțiva ani.

Parcul Elisabeta Rizea: situat chiar lângă Casa Presei, nu are alee la intrare, ci pietriș sau pământ, ceea ce face accesul cu cărucioare pentru copii aproape imposibil, mai ales după ploaie. În parc lipsesc și locurile de relaxare.