Ilie Bolojan a avut CONSULTĂRI cu reprezentanții patronatelor și sindicatelor. Observaţiile BNS la proiectul de reducere a cheltuielilor

Premierul Ilie Bolojan a avut, vineri, la Palatul Victoria, consultări cu reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, unde au analizat soluţiile cuprinse în proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare şi efectul economic şi social al aplicării acestora. Blocul Naţional Sindical, una dintre confederaţiile sindicale, a transmis mai multe observaţii referitoare la acest proiect de lege, în care arată că nu se acţionează asupra ineficienţei deloc, ci se taxează şi mai mult contribuabilii corecţi.

Vezi galeria foto
5 poze

„Promovăm, în prima etapă și în perioada imediat următoare, o serie de măsuri structurale pentru reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor. Este extrem de important să câștigăm credibilitatea în relația cu Comisia Europeană, cu investitorii și cu finanțatorii noștri. Acest prim pachet de măsuri va fi discutat în ședința ECOFIN din 8 iulie. Este esențial să stabilizăm într-un timp cât mai scurt relația cu piețele, iar până la sfârșitul lunii iulie să venim cu al doilea pachet de soluții, care va însemna îndeplinirea jaloanelor din PNRR și ne va permite accesarea fondurilor europene aferente cererii de plată numărul 4”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.

EXTERNE Blocul pro-rus al fugarului Ilan Șor, OPRIT de autoritățile electorale de la Chișinău să participe la alegerile legislative din Republica Moldova

00:35

ANCHETĂ Purtătorul de cuvânt al IGPR, Georgian Drăgan, despre fugarul Emil Gânj: „Avem indicii clare că sunt persoane care îl sprijină în continuare”

00:20

În cadrul consultărilor, reprezentanții patronatelor „au subliniat importanța stabilității și predictibilității fiscale, a consolidării măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și de creștere a eficienței cheltuirii banilor publici, a debirocratizării și a promovării turismului românesc.”

Reprezentanții sindicatelor au prezentat propriile analize privind impactul aplicării măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, cu accent asupra modificărilor referitoare la domeniul educației.

Reprezentanții Guvernului și cei ai sindicatelor și patronatelor vor continua dialogul social, în contextul actual, care impune aplicarea unor măsuri structurale de reducere a cheltuielilor publice și de creștere a veniturilor, în scopul îmbunătățirii credibilității economice a României și asigurării stabilității economice.

Premierul Bolojan le-a spus reprezentanților patronatelor și sindicatelor că vrea să aibă „o colaborare bazată pe respect pentru a lua decizii bune pentru România”.

„Guvernul a propus partenerilor sociali să-și desemneze reprezentanți în grupurile de lucru pentru elaborarea următoarelor două pachete de măsuri ce vor fi promovate în scopul reducerii deficitului bugetar”, au precizat reprezentanții Executivului.

BNS: Măsurile fiscale propuse de Guvern sunt neechitabile

Impozitarea multinaționalelor pe profit cu cotele de impozit pe profit similare celor existente in Uniunea Europeană și nu pe cifra de afaceri și interzicerea externalizării profiturilor către firmele mamă se află printre propunerile de reducere a deficitului fiscal pe care reprezentanții Blocului Național Sindical le-au înaintat în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social.

Potrivit unui comunicat remis de Blocului Național Sindical, sindicaliștii propun ca TVA să se mențină la cota actuală sau cel mult să crească doar cu 1 punct procentual, iar cota redusă de TVA să se aplice și la facturile de energie electrică și gaze pentru populație.

„Se preferă în continuare să nu se realizeze o reformă fiscală reală, s-a preferat calea ușoară pentru Guvern. Măsurile propuse sunt neechitabile. Majorarea TVA de la 5 și 9% la 11%, respectiv cota standard de TVA de la 19 la 21%, îi afectează pe toți, dar în cea mai mare măsură pe cei cu veniturile cele mai mici. La fel în privința accizelor (în special la carburanți). TVA nu e printre cele mai mici din Europa – cota efectivă de TVA din România (12,4%) o plasează pe locul 8 din 27, înaintea majorărilor de TVA propuse cu 1 august. Sub 21% (cotă standard) au Germania, Franța, Austria, Bulgaria etc. Majorarea cu 6-2-2 puncte procentuale va plasa România, cel mai probabil, în primele 4 țări cu cel mai mare TVA (rată efectivă de TVA) – după Croația, Danemarca, posibil peste Ungaria, cu un TVA efectiv mai mare în România decât în Polonia. Sunt și alte țări care au spre 21% dar au cote reduse inferioare celor propuse în România: Spania (21%) are și cote reduse de 10% și 4%, Slovenia (22%), dar cote reduse inferioare de 9,5% și 4%, Polonia (23%), dar cote reduse de 8% și 5%, Olanda (21%), dar cotă reduse de 9%, Lituania (21%), dar cotă redusă de 9% pentru utilitățile locuințelor, Austria (20%), cote reduse de 13% și 10%. Așadar, majorarea TVA cu 2% puncte procentuale apare ca excesivă, fără să se fi maximizat măsurile de colectare a veniturilor”, explică sindicaliștii.

BNS afirmă că problema la TVA este EVAZIUNEA, asupra căreia nu se acţionează.

„Lărgirea bazei de impozitare” – în fapt se supraimpozitează contributivitatea la asigurările de sănătate.

„Se doreşte lărgirea bazei de «taxare» pentru CASS, de la 6 milioane, spre 8 milioane. 1,8 milioane de pensii intră DE ACUM sub sfera impozitării prin CASS. «Pensii speciale» sunt mult mai puţine – «pensii de serviciu», aproximativ 12.000 (magistraţi, etc) plus aproximativ 170.000, foşti angajaţi MApN, MAI, etc. Nu se reformează nimic în privinţa pensiilor de serviciu în special, se protejează în continuare acestea. Cu inflaţie de 10% anul acesta, şi posibil spre 6-8% anul viitor, pensii îngheţate, plus CASS suplimentar – posibil să se anuleze TOATĂ majorarea pensiilor din 2024, cei mai afectaţi fiind cei cu pensiile mici (marea majoritate). Aşadar, aplicarea CASS procentual pentru pensiile de peste 3.000 de lei (pentru ceea ce depăşeşte 3.000 de lei), nu este o formă de asigurare de sănătate, ci o formă de supra-impozitare”, arată BNS.

„Lărgirea bazei de impozitare, trebuie să se facă prin identificarea şi fiscalizarea muncii informale, şi nu prin supra-impozitare. România are aproape ce mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă din UE-27 (după Italia), nu se acţionează pentru fiscalizarea locurilor de muncă informale”, avertizează BNS.

Sindicaliștii menționează că nu se acţionează în niciun fel pentru scăderea dobânzilor: „supra-taxarea profiturilor băncilor este de fapt o formă de supra-impozitare a utilizatorilor de servicii bancare, a populaţiei şi companiilor”.

„Deja dobânzile din piaţă au crescut de la 5,9% la 7,13%, ei fiind supra-taxaţi şi prin majorarea ratelor de dobândă. Se profită însă de această situaţie pentru a introduce corecţii într-un sistem de sănătate împovărat de prestaţii care de fapt ar trebui asumate de stat ca politica publică. Conform legii resursele FNUASS sunt folosite pentru plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive, inclusiv a celor acordate în baza documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii la care România este parte, pentru acoperirea cheltuielilor de administrare a sistemului de asigurări de sănătate şi pentru constituirea fondului de rezervă”, subliniază BNS.

Blocul Naţional Sindical mai transmite că în acest moment Fondul decontează spitalelor serviciile prestate şi, suplimentar, fără nici o prestaţie aferentă decontează peste 20% din resursele acestuia pentru acoperirea creşterilor salariale din sectorul public de sănătate: „În primele 5 luni ale anului 2025 8 mld de lei au fost alocaţi din FNUASS cu această destinaţie, deşi spitalelor li se decontează servicii prestate. Subvenţiile de echilibrare împreună cu deficitul FNUASS reprezintă mai puţin de jumătate din această sumă. FNUASS este in deficit pentru decizii ce ar trebui asumate de bugetul public”.

„Suntem de acord şi am susţinut in nenumărate rânduri că nu este normal ca 6 milioane de contribuabili să susţină un sistem de care beneficiază 16 milioane. Însă nu suntem de acord ca şomerii indemnizaţi şi beneficiarii de venit minim garantat să rămână şi fără asigurare de sănătate, în condiţiile în care indicatorul pe care aceste indemnizaţii sunt stabilite nu a mai fost actualizat cu inflaţia de câţiva ani. Este normal ca instituţiile care asigură plata acestor indemnizaţii să asigure şi plata CASS pentru beneficiarii acestor măsuri”, arată sindicaliștii.

BNS mai menţionează că este nevoie de curăţenie şi de transparenţă în sistemul de asigurări de sănătate, însă trebuie să ne asigurăm că se face până la capăt. Persoanele aflate cu adevărat în situaţie de sărăcie trebuie să beneficieze de asistenţă socială şi de asigurare de sănătate implicit, însă este responsabilitatea autorităţilor, în special locale, să se asigure că beneficiarii au în mod real nevoie de asistenţă şi nu fraudează sistemul pentru a beneficia nejustificat de aceste beneficii.

„Impactul nu este suficient fundamentat, cifrele estimate ca venituri suplimentare sunt „după dorinţă”. Cifrele estimate – nu ţin cont de recesiunea economică şi nici de efectul inflaţionist al măsurilor. Scăderea investiţiilor cu 10 miliarde de lei nu va conduce doar la scădere de cheltuieli, ci şi la minusul de venituri corespondent. Aşadar, măsurile luate acţionează împotriva direcţiilor urmărite. Evaziunea fiscală – în loc să fie combătută, este favorizată în continuare, prin supra-impozitarea (directă şi indirectă) a contribuabililor corecţi. Echitatea – se majorează inechitatea – veniturile cele mai mici (pensii, salarii) deja îngheţate, vor fi diminuate substanţial prin inflaţie. Participarea pe piaţa muncii – descurajată, atât prin descurajarea calificării suplimentare (limitarea burselor), dar şi prin perspectiva unor salarii mici şi reduse pentru următorii ani”, menționează BNS.

„România are o problemă de deficit nu pentru că cheltuie prea mult, ci pentru ca reuşeşte să-şi fiscalizeze economia foarte puţin. Bugetul public se bazează în mare măsura pe contribuţii de asigurări sociale suportate aproape în totalitate de angajaţi. Munca la negru şi evaziunea fiscală sunt în continuare utilizate la scară largă şi nimeni nu se atinge de aceste zone, în ciuda faptului că s-a cheltuit resurse semnificative pentru digitalizarea ANAF. În acest moment statistica oficială recunoaşte existenţa a aprox 700 mii de persoane ce prestează muncă nedeclarată, alte aprox 800 mii de persoane lucrează sub diverse tipuri de contracte care le permite un tratament fiscal mai favorabil, fără să plătească contribuţii de asigurări sociale. România are cea mai mică rata de ocupare din Uniunea Europeana şi în ciuda faptului că mediul privat reclamă deficit de personal creşterea ratei ocupării în ultimii ani a fost aproape nesemnificativă”, spune sursa citată.

BNS mai consideră că numărul de salariaţi din România ar putea creşte cu până la 30%, faţă de numărul de salariaţi actual: 5,74 milioane de persoane angajaţi cu normă întreagă. Astfel, până la 1,7 milioane de populaţie în vârstă de muncă din România, ce nu se regăseşte în munca declarată sau în cele aproximativ 700.000 estimate statistic ca „muncă nedeclarată”, prin creşterea bazinului de salariaţi, ar putea contribui estomparea a ceea ce pare să fie principala cauză a sub-ocupării forţei de muncă (cea mai mare din Uniunea Europeană, alături de Italia) şi anume componenta excesivă de impozitare a muncii prin prisma contribuţiilor sociale.

„Dacă un milion de persoane care ar presta în prezent muncă nedeclarată ar intra în baza de impozitare, la nivelul salariului minim brut pe economie, având în vedere că pentru acest nivel 37,74% din costul salarial se duce la buget (1.560 de lei) iar „banul în mână” al angajatului este de 2.574 de lei, plusul anual de încasări bugetare reprezentând impozite şi contribuţii la nivel anual ar fi 18,7 miliarde de lei. Suma astfel estimată, reprezintă 10% din contribuţiile de asigurări sociale încasate în 2024, ceea ce ar permite, cel puţin teoretic, scăderea cotei contribuţiilor cu 3,5 puncte procentuale, de la 35% la 31,5%, cu efect neutru asupra bugetului, dar cu reducerea excesivităţii contribuţiilor sociale”, arată BNS.

BNS vine şi cu mai multe propuneri:

• Fără majorarea TVA, sau o majorare cu doar 1% procentual.
• Cota redusă de TVA să se aplice şi la facturile de energie electrică şi gaze, pentru populaţie.
• Trecerea HORECA, a locuinţelor şi a îngrăşămintelor la cota standard de TVA de la 1 ianuarie 2026.
• Cheltuielile aferente creşterilor salariale operate în sectorul public de sănătate trebuie să fie asumate de bugetul public, în mod transparent.
• Acoperirea CASS pentru şomeri si beneficiarii de venit minim garantat de către instituţiile ce plătesc aceste drepturi, mai ales că fondul de şomaj înregistrează excedent anual.
• Introducerea unor controale extinse ţintite către zonele de mare evaziune fiscală şi muncă la negru.
• Elaborarea procedurii de sistare a activităţii angajatorilor ce utilizează muncă la negru, conform Codului Muncii, această sancţiune ne se poate aplica pentru că din 2017 de la introducerea acestei prevederi, până în prezent, Inspecţia Muncii nu a elaborat această procedură.
• Reglementarea clară a conceptului de muncă dependentă şi asigurarea unui tratament fiscal identic indiferent de tipul venitului. Este nedrept ca un salariat să plătească impozit si contribuţii la întregul salariu, în timp ce în unele sectoare se practică contract de muncă pe salariul minim şi restul venitului ca drepturi de autor de exemplu, caz în care contribuţii sociale se plătesc doar pentru salariul minim.
• Reducerea fiscalităţii pe muncă şi reaşezarea sarcinii fiscale între angajat şi angajator trebuie să fie o prioritate. Constituirea unui grup de lucru pentru a analiza fiscalizarea pieţei muncii, precum şi efectele produse de unele măsuri adoptate în trecut, ca de exemplu capcana salariilor mici generată de deductibilitatea sumei de 300 de lei pentru cei ce sunt încadraţi cu salariul minim.
• Reglementarea muncii pe platforme şi fiscalizarea corectă a acesteia.
• Revizuirea sistemului de redevenţe pentru exploatarea resurselor naturale concesionate, o atenţie sporită trebuie acordată celor care concesionează resurse dar din diverse motive întârzie exploatarea lor.
• Scăderea veniturilor exagerate, date fără criterii de performanţă (la managerii regiilor autonome, Consiliile de Administraţie, Curtea Constituţională, pensiile speciale, etc.).
• Impozitarea multinaţionalelor pe profit cu cotele de impozit pe profit similare celor existente in Uniunea Europeană şi nu pe cifra de afaceri, interzicerea externalizării profiturilor către firmele mama;
• Controlul firmelor care nu depun bilanţ (din 2 milioane de firme înregistrate la ONRC la MFE sunt depuse bilanţuri numai pentru 1,6 milioane).
• Redimensionarea indemnizaţiilor de zeci de mii de euro de persoana din Consiliile de Administraţie (ex. EXIM BANK etc).
• Extinderea sarcinii de recuperarea deficitului bugetar şi asupra altor categorii profesionale (parlamentari, deputaţi, judecători, magistraţi, armată, poliţie etc).
• Modificarea legii achiziţiilor în sensul în care nu se mai permite subcontractarea unor părţi din contracte aferente activităţii de bază. Se evită astfel situaţia actuală în care firme mari câştigă licitaţii de lucrări pe care le subcontractează către entităţi private ce lucrează la negru.

Foto – Video: gov.ro

CITEȘTE ȘI:

Ilie Bolojan, după întâlnirea cu liderii de SINDICATE: Propunerile vor fi analizate și incluse în pachetul de măsuri, dacă va fi posibil

Sindicaliștii, nemulțumiți de noile TAXE. Bogdan HOSSU (Cartel Alfa): Nu există o distribuție uniformă a efortului de strângere a curelei