INTERVIU | Un cercetător german explică de ce oamenii ajung să creadă în teoriile conspirației: „Vor să se simtă speciali, unici și să iasă din mulțime”

INTERVIU | Un cercetător german explică de ce oamenii ajung să creadă în teoriile conspirației: „Vor să se simtă speciali, unici și să iasă din mulțime”
Publicat: 22/11/2021, 09:00
Actualizat: 22/11/2021, 11:48

Teoriile conspirației au devenit o modă în vremea pandemiei. Întreaga planetă s-a confruntat cu o criză, nu doar de sănătate sau economică, ci și o criză psihologică. Roland Imhoff, cercetător al teoriilor conspirației și profesor de psihologie în Germania, a explicat într-un interviu pentru Gândul ingredientul secret care alimentează teoriile conspirației: neîncrederea în autorități și în conceptul de autoritate.

Cu toții vorbim despre teorii ale conspirației, însă cum am putea să le definim?
Cred că este important să nu mai stigmatizăm termenul de teorie a conspirației. În accepțiunea mea, suspiciunea că un eveniment are la bază coordonarea unui grup de interese, în scop de manipulare, este o teorie a conspirației.

Totodată, tebuie să ne întrebăm dacă toate teoriile conspirației sunt false? Răspunsul este că nu. Atât timp cât oamenii, prin voința lor, se asociază în grupuri pentru a coordona în mod secret lumea urmând interesul lor patrimonial, material, și publicul are dreptul, la rândul său, să creadă într-o teorie a conspirației.

Mulți pleacă de la premisa că o teorie a conspiraţiei este similară cu o convingere nebunească, ceea ce nu este adevărat.

Încrederea în autorități și conspirațiile

De ce unii dintre oameni ajung să creadă mai degrabă în teorii ale conspirației decât în dovezi științifice, medicale?
Din nou, pentru a reveni la definiția mea, în principiu, o teorie a conspirației poate fi corelată cu realitatea, implicit cu dovezi empirice. În realitate însă, majoritatea teoriilor populare care sunt considerate conspiraționiste, nu sunt. Multe dintre aceste teorii nu sunt supuse unui test critic din partea celor care le susțin. Practic, acești oameni nu se confruntă cu dovezi care le-ar putea schimba percepția.

În definitiv, întrebarea de ce unii oameni cred în teoriile conspirației în detrimentul dovezilor științice se reduce la încrederea în autorități. Pentru a accepta o versiune a evenimentelor prezentate de mass-media, respectiv instituțiile statului, trebuie să am încredere în aceste sisteme de referință.

Pentru a accepta explicația guvernului în ceea ce privește pandemia, trebuie să am încredere în guvern. Dacă nu am încredere în media, guvern și am, de exemplu, încredere în Trump și mass-media rusească, voi accepta versiunea prezentată de ei, în special dacă aceasta vine la pachet cu o conspirație.

Nevoia de certitudine

Care ar fi mecanismenele de ordin social și psihologic care ne fac să fim mai predispuși la teorii ale conspirației?
De-a lungul timpului, psihologii au identificat nevoi umane care ar putea fi acoperite de teoriile conspirației. Spre exemplu, oamenii au nevoie de certitudine, vor să aibă răspunsuri certe.

De multe ori, abordările științifice îi pot frustra pe oameni, asta pentru că dovezile științifice sunt temporare și trebuie actualizate în mod constant cu dovezi din ce în ce mai actuale. În schimb, teoriile conspirației nu trebuie niciodată actualizate.

Un alt element convingător al acestor teorii este că, de cele mai multe ori, vizează aceleași persoane sau idei, spre exemplu: George Soros, Rothschild, adăugând și mai mult un sentiment de certitudine.

De multe ori, oamenii au nevoia de a se simți stăpânii lumii. Teoriile conspirației oferă acest sentiment de control, dar oferă și o perspectivă foarte concretă: trebuie doar să învingem răufăcătorii și s-a terminat. Teoriile științifice nu au un avantaj similar. Nu există o soluție facilă pentru pandemia actuală, nu putem învinge virusul dintr-o dată.

Și, în sfârșit, teoriile conspirației vin cu acea promisiune de cunoștințe „secrete” despre cum ar trebui să fie lumea. Ele conferă sentimentul de unicitate, de a fi mai deștepți decât masa, decât turma de oi, așa cum cum spun americanii.

Valorile democratice

Cât de periculoase pot deveni teoriile conspirației? Există o „armă” prin care putem combate aceste teorii?
Teoriile conspirației nu sunt periculoase la bază. Ceea ce este periculos este tendința lor de a fi mai tot timpul împotriva dovezilor critice și a progresului.

Ca și pentru orice altă credință, oamenii ar trebui să analizeze critic validitatea acestor teorii și nu doar să caute elemente pro pentru teoria respectivă, ci să caute în mod activ și dovezi clare care sunt împotriva. Dacă ar face asta, majoritatea teoriilor conspirației care circulă nu ar rezista în timp. Din păcate, de obicei, nu o fac și atunci devine o problemă.

Pe de o parte, teoriile conspirației subminează instituțiile democratice prin răspândirea neîncrederii și a unei concepții cinice asupra democrației: dacă oamenii cred că o mică elită controlează oricum totul, ei vor începe să devalorizeze treptat valorile democratice. Și s-ar putea să nu se mai simtă obligați să respecte legea.

Studiile empirice arată că oamenii care cred cu vehemență în diferite teorii ale conspirației au o mai mare intenție în a comite acte de violență și de a participa la proteste violente.

Pe de altă parte, teoriile conspirației sunt periculoase pentru cei care cred în ele. Dacă luăm exemplul pandemiei, mulți dintre ei s-au infectat cu COVID și au refuzat vaccinul anterior. Cel mai probabil, au ales să se trateze singuri cu medicamente alternative, care nu sunt eficiente și recomandate de specialiști, și, prin urmare, aceste terapii s-au dovedit că le sunt dăunătoare sănătății.

Dorința de a ne simți unici

Există un portret standard valabil pentru adepții teoriilor conspirației sau măcar niște similitudini pe care aceștia le au?Nu există un portret standard pentru adepții teoriei conspirației. Sunt persoane care acceptă aproape orice teorie a conspirației și cei care acceptă doar anumite părți dintr-o teorie, de multe ori în concordanță cu nevoile lor. Sunt foarte multe nuanțe de gri.

Există însă caracteristici pe care majoritatea adepțiilor conspirației le au în comun: sentimentul și dorința de a se simți unici în felul lor și un control asupra vieții. Desigur, o altă caracteristică comună este că aceștia au o educație mai puțin formală decât ceilalți.

Roland Imhoff este psiholog și sociolog. În prezent, este profesor la Universitatea Johannes Guterberg din Mainz, Germania, și cercetător al teoriilor conspirației.

Ina Stoica
Este absolventă a Facultății de Litere-Limbi și Literaturi Străine din București. Are un masterat în domeniul jurnalismului și cel al comunicării obținut în urma studiilor urmate la FJSC și Université Lumière Lyon 2. A lucrat în trustul citeste mai mult
Marian Iancu a ajuns într-o stare deplorabilă: ”E terminat, de-abia mai merge”. Ultimele informaţii despre...
'Ai bărbat acasă'. Andreea Tonciu i-a prins în ipostaze intime, în mare. Reacţie şoc
FOTO. Cum arată fiica lui Virgil Ianțu în costum de baie! Adolescenta este de o...
Semnale de alarmă într-o relație: lipsa certurilor între parteneri e un semn rău
Bombă în miez de noapte: negocierile dintre Loți Boloni și FRF au picat! Antrenorul a...
Turcia îşi schimbă numele. Ce alegere a făcut preşedintele Erdogan
Banca vinde un PASSAT care merită toată atenția
BANCUL ZILEI – Doi francezi fac dragoste în cabinetul medical. Doctorul privește acțiunea și dintr-o...
Premierul Nicolae Ciucă și-ar fi plagiat teza de doctorat
'Ai bărbat acasă'. Andreea Tonciu i-a prins în ipostaze intime, în mare. Reacţie şoc
Vârsta la care FEMEILE sunt cele mai ATRACTIVE în pat pentru bărbaţi
ȘTEFANIA a PIERDUT lupta cu MOARTEA, la doar 20 de ani
Dovada clară că există călători în timp? Previziunea uluitoare făcută despre Elon Musk acum 70...
Cine este, de fapt, polițista care s-a sinucis? Motivul șocant pentru care a decis să...
Se dau toți banii înapoi! Anunț de ultimă oră pentru milioane de români: Returnăm banii...
S-a dat alarma de război. Trimit militarii în România. Alertă totală lângă țara noastră
Este oficial: Toţi românii pot primi o zi liberă suplimentară de la angajator. Ce trebuie...
Ce înseamnă acest simbol pe care îl vedem tot mai des pe maşini. Aproape nimeni...