Judecătorii reclamă, într-un apel urgent către CSM, lipsa timpului liber și supraîncărcarea. Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să normeze „neîntârziat” munca în sistemul judiciar în contextul crizei de personal din sistemul judiciar şi a restrângerilor bugetare. În plus, judecătorii solicită măsuri concrete pentru reducerea diferenţelor de încărcătură între diversele instanţe, „nefiind firesc să existe judecători supraîncărcaţi şi colegi cu activitate mult mai redusă.”
Asociaţia consideră că orice întârziere în acest sens dăunează calităţii actului de justiţie, care „nu trebuie să presupună un «hei-rup» judiciar”, ci soluţii pentru „o justiţie reală, previzibilă şi coerentă” pentru cetăţeni. Judecătorii reclamă lipsa timpului şi „supraîncărcarea”, ceea ce poate duce la „soluţii eronate.”
„Forumul Judecătorilor din România” arată, într-un comunicat de presă, că, în condiţiile crizei de personal din sistemul judiciar şi a restrângerilor bugetare care afectează magistratura, orice întârziere în reglementarea concretă a normării muncii magistraţilor este dăunătoare calităţii actului de justiţie, care nu trebuie să presupună un ”hei-r up” judiciar, ci soluţii pentru a asigura o justiţie reală, previzibilă şi coerentă pentru destinatarii săi, cetăţenii.
„Realizarea unui act de justiţie de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislaţiei în continuă modificare, iar nu pronunţarea unor soluţii ce pot fi eronate, din lipsă de timp şi supraîncărcare, felul în care se cuantifică activitatea judecătorului nesurprinzând dimensiunea reală a efortului depus. Volumul optim de activitate trebuie gândit pe criterii obiective, care pot fi utilizate pentru determinarea gradului de dificultate/complexitate al diverselor cauze”, precizează sursa citată.
Totodată, este menționat faptul că testele psihologice derulate în timp au indicat „un nivel ridicat de solicitare a judecătorilor evaluaţi” din cauza volumului de muncă şi a gradului de complexitate al şedinţelor”.
„Consecinţele în plan psihologic, constând în diminuarea capacităţii de concentrare la sfârşitul zilei de şedinţă şi apar iţia modificărilor factorului personal (diminuarea autonomiei şi a stabilităţii personale) pun în evidenţă efectele suprasolicitării manifestată în timp. Au fost efectuate măsurători care au urmărit repartizarea în timp în funcţie de gradul de complexitate şi măsurători pentru diminuarea nivelului suprasolicitării neuropsihice prin şedinţe de management al stresului sau antrenament al unor abilităţi.
„În consecinţă, Asociaţia «Forumul Judecătorilor din România» solicită Consiliului Superior al Magistraturii să normeze urgent munca în sistemul judiciar şi să stabilească măsuri concrete pentru reducerea diferenţelor de încărcătură între diversele instanţe, nefiind firesc să existe judecători supraîncărcaţi şi colegi cu activitate mult mai redusă. În acest sens, se pot face propuneri legislative pentru reevaluarea competenţei instanţelor după valoarea obiectului cauzelor sau obiectul în sine, dar se poate adopta şi un model de repartizare a dosarelor, în condiţii de supraîncărcare, derogând de la principiile de competenţă ale procedurii civile, la instanţe de acelaşi grad, foarte apropiate teritorial, pe raza aceluiaşi tribunal sau a aceleiaşi curţi de apel, până la echilibrarea sau măcar apropierea volumului de lucru aferent”, afirmă judecătorii.
Aceştia consideră că reglementarea medierii obligatorii în România poate fi o soluţie pe care CSM să o solicite urgent puterii legislative/executive, susţinută fiind şi de hotărârile CJUE, pentru a evita condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului determinate de întârzierile fireşti în soluţionarea cauzelor civile lato sensu, în coordonatele actuale ale lipsei acute de personal în sistemul judiciar.
Cel mai recent, ordonanţa emisă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene la 3 septembrie 2024 în cauza C‑658/23, Investcapital Ltd, reconfirmă faptul că Directiva 2008/52 nu se opune, în principiu, unei reglementări naţionale conform căreia recurgerea la mediere, înainte sau după începerea procedurii judiciare, este obligatorie sau face obiectul unor stimulente sau sancţiuni, menţionează Asociaţia.
Sursă foto: Colaj Gândul
RECOMANDAREA AUTORULUI: