LACUL din România despre care puțină lume știe / S-a format după cutremurul din 1977 și arată spectaculos

În România există un lac despre care puțină lume știe. S-a format după cutremurul din 1977 și arată spectaculos, în orice perioadă a anului.

Lacul s-a format printr-o alunecare masivă de pământ, în zona pârâului Foroja, după cutremurul din 1977, pe versantul sudic al culmii Muncelu (Preluca Tâlharului din Munții Tarcăului), unde s-a format un șanț tectonic.

Un lac similar cu cel din județul Bacău, format începând cu 1978, este lacul Cuejdel (sau lacul Crucii) din Munții Stânișoarei, județul Neamț. Acesta este unul dintre cele mai mari lacuri de baraj natural din România, care depășește în dimensiuni Lacul Roșu.

Lacul Foroja / Sursa foto: Facebook (Gheorghe Istrate)

Trasee turistice și poteci amenajate în zonă

Potrivit site-ului muntesiflori.ro, realizat de o familie din Onești, pasionată de drumeții în munții din județul Bacău, în zona localităților Agăș și Asău există cel puțin șapte poteci montane, care trec prin locuri cu priveliști și denumiri pitorești, scrie Adevărul.

ECONOMIE Guvernul României a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini până în 2026. Măsura vine pe fondul deficitului forței de muncă

21:27

ULTIMA ORĂ Ilie Bolojan se laudă singur și se portretizează în „salvator” în penultima zi din an

20:28

Un traseu care ajunge la lacul Foroja pleacă din Goioasa și trece prin Plaiul cu Pini, Muntele Lacu Sec, Muntele Muncelu, Lacul Foroja, La Trecătoare, Vârful Înțărcătoarea, cu întoarcere în satul Goioasa.

Tot cu plecare din comuna Agăș se poate ajunge la un alt lac montan, pe traseul Dealul Agăș, Dealul Seaca, Lacul Agăș, Bâtca Hotarului, muntele Muncel, Dealul Hijmei și Vârful Dealului. Lacul Agăş poate fi văzut și mergând pe o potecă spre Vârful Falca Porcului, Muntele Aluniş, Muntele Măceşu Mare spre Simbrea.

În plus turiștii care vor să descopere munții și potecile mai cunoscute din județul Bacău, au la dispoziție, pe Valea Trotușului, o ofertă bogată de spații de cazare, pe lungimea de mai bine de 40 de kilometri a văii, de la Lunca de Jos, până Comănești.