Medicul Radu Țincu dezvăluie efectele cocktailurilor de DROGURI. De ce nu a rămas RAREȘ internat în spital: “E un pattern al acestui tip de pacient”

Consumul de droguri este un fenomen scăpat de sub control. Vârsta la care tinerii ajung să se drogheze șochează, pentru că primul consum a ajuns să fie la 12-13 ani. Elevi din școli și licee care se droghează riscă să moară în urma supradozelor, chiar dacă unii acceptă să fie tratați. Anturajul, lipsa unui sprijin imediat, necondiționat și rațional din partea părinților, școlii, statului, traficul de droguri care a luat amploare și dealerii puși pe înavuțire, fără să le pese că pun în pericol viața cuiva, sunt doar câteva dintre motivele care mențin apetența pentru iluzia scurtului extaz cu urmări dureroase și în cele, din urmă, chiar cu deces.

După cazul de notorietate în care Vlad Pascu, drogat la volan, a omorât, în 2023, doi tineri care mergeau în grup cu mai mulți prieteni, pe marginea drumului care duce spre localitatea 2 Mai, moartea lui Rareș Ion, prieten cu Pascu, după o supradoză necesită o dezbatere amplă, punctuală, legată de urmările nefaste ale substanțelor psihoactive.

• Rareș avea 20 de ani și se droga de la 15 ani, fiind cunoscut de medici, din desele situații în care a ajuns la spital.
• Așa a fost și în 15 aprilie 2025, când a fost târât în stradă din casa dealerului Tudor Duma, zis Maru, în stare de inconștiență, luat cu ambulanța și dus direct la Spitalul de Urgență Floreasca din București.
• La spital a stat câteva ore și apoi a plecat cu mama sa, dând semnătură că nu vrea să fie internat. Câteva ore mai târziu, a murit în timp ce era acasă.
• Cazul Rareș a declanșat două anchete, una la Parchetul Tribunalului București, cealaltă la DIICOT, unde procurorii au cerut și obținut de la instanță arestarea dealerului Maru, pentru 30 de zile.

EXTERNE Consiliul European denunță politica Israelului în Fâșia Gaza/ „Niciun SCOP nu justifică mijloacele”

17:29

ACTUALITATE Un tânăr din Ploiești a pus România pe harta marilor inovații tehnologice. Ce proiect i-a adus aurul internațional

17:26

Drogurile distrug viața. Încet sau rapid, există același deznodământ. Și cel mai bine știe asta un medic care se ocupă de ani de zile de toxicomani, de dependenți și polidependenți. Profesorul dr. Radu Țincu este medic primar toxicolog și șef al Secției Clinice ATI II din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București.

Profesorul dr. Radu Țincu a vorbit, la Gândul Exclusiv, prin prisma cazului Rareș Ion, despre partea “întunecată” a consumului de droguri și lupta cu dependențele care se nasc de la primele fumuri de marijuana. În toate cazurile, urmează calvarul care, de multe ori, are un final tragic și timpuriu.

Lui Rareș i s-a făcut rău după ce consumase droguri în garajul unui amic, cunoscut pe rețelele de socializare ca „Maru”. În loc să cheme ambulanța, pentru Maru, momentul a fost propice pentru a produce conținut pe TikTok, cu imaginea amicului său întins pe jos, în stare de leșin. Unii dintre cei care îi urmăresc postările pe TikTok i-au cerut lui Maru să sune la 112.

Când transmitea live pe TikTok imagini cu Rareș întins pe jos în garajul său, nemișcat, 300 de persoane îl urmăreau. Unii dintre aceștia îl avertizau că trebuie să cheme urgent ambulanța. În final, Rareș a fost luat de un echipaj de la ambulanță, din stradă, și dus la Spitalul Floreasca, de unde, după câteva ore, a plecat conștient și declarând, sub semnătură, că nu vrea să fie internat.

”Depresia consumatorului cronic de substanțe psihoactive este o realitate”

De ce nu a rămas Rareș internat? Care este procedura în astfel de cazuri? Medicul Radu Țincu spune că situația nu este unicat, pentru că cei mai mulți dependenți de droguri aleg să plece după ce primesc primele îngrijiri.

„În principiu, majoritatea pacienților dependenți de droguri, care ajung cu diferite reacții adverse, nu doresc să fie internați. Este un pattern al acestui tip de pacient. Ei de multe ori solicită foarte târziu ambulanța, pentru că au senzația că pot să gestioneze la domiciliu toate aceste complicații. De foarte multe ori, ei refuză transferul către spitalele de psihiatrie, unde ar trebui inițiată terapia de dezintoxicare, pentru că, de cele mai multe ori, ei nu conștientizează, pe de-o parte, riscurile.

Pe Rareș l-am mai văzut de-a lungul timpului. Nu o să vă pot da foarte multe informații, pentru că nu există acordul familiei. Vedeți, ei, pe de-o parte, nu conștientizează riscurile. Și mai au o altă convingere: ei nu se consideră dependenți. Adică această conștientizare a faptului că sunt subjugați de aceste substanțe este un fenomen care apare foarte târziu.

De cele mai multe ori, pacienții, care vin pentru diferite consulturi și pe care îi văd, îmi spun: «Nu sunt dependent! Eu am venit doar pentru că aș vrea să vă întreb dacă există riscul ca aceste substanțe să-mi facă rău pe termen lung, dacă există posibilitatea de a avea un tratament care să reducă din doze». Adică ei nu reușesc să conștientizeze că dependența s-a instalat. Iar acest lucru se întâmplă pentru că niciodată pacienții toxicomani, dependenți de substanțe psihoactive, nu cunosc reacțiile adverse.

Vă dau un exemplu: am avut tineri care au venit după ce au luat amfetamine, pentru că s-au speriat de reacțiile pe care le-au simțit. Ceea ce îmi arată că nici măcar nu au avut curiozitatea înainte de a-și administra respectiva substanță să citească ce efecte pot avea. Și au venit cu tulburări de ritm cardiac, au venit cu diferite stări de agitație psihomotorie, erau speriați pentru că li se părea că ceva s-a schimbat în starea lor fiziologică.

Deci, eu cred că problema majoră în acest moment la pacienții dependenți este lipsa de educație medicală. Ei nu pot să cuantifice dacă au devenit dependenți cu adevărat. Și mulți mă întreabă ce înseamnă să fii dependent cu adevărat. Dependența are două faze, din punctul meu de vedere. Este această dependență psihică, adică noi astăzi am băut o cafea, și cea fizică. Și dacă ai băut o cafea și ai avut un gust plăcut, ai avut o senzație de euforie, o stare mai bună, e clar că următoarea zi te trezești și te gândești: oare nu ar fi mai bine să mai beau o cafea, pentru că ea mi-a creat această stare bună.

Dependența psihică, din punctul meu de vedere, se poate instala după prima utilizare. Pentru că «te îndrăgostești», între ghilimele, de senzația aia plăcută, acea senzație care îți oferă posibilitatea de a fi euforic. Cine n-ar vrea să fie tot timpul fericit? Ați zis un lucru interesant și apreciez faptul că ați sesizat acest aspect. Să știți că toți pacienții dependenți pornesc de la ideea unei stări de bine și majoritatea sfârșesc prin a avea tulburări depresive.

Depresia consumatorului cronic de substanțe psihoactive este o realitate. Și m-am întrebat mult timp de ce apare. Apare pentru că oricât de mult am vrea să credem că drogurile ne oferă o cale sustenabilă, o cale alternativă pentru rezolvarea problemelor, la un moment dat ne dăm seama că este o păcăleală. Ei își dau seama că s-au păcălit și atunci ajung să fie depresivi. Pentru că nu pot să palpeze acele stări. Ajung baleind și având această pendulare într-o stare de bine între realitate și vis.

La un moment dat, își dau seama că s-au păcălit și foarte mulți ajung cu tulburări depresive, ajung să aibă tentative de sinucidere, pentru că nu mai pot să trăiască în această stare ireală. Ei tot timpul cred că problemele se rezolvă cu aceste substanțe și, în realitate, când își dau seama că drogurile, nu numai că nu le rezolvă problemele, ci creează probleme suplimentare, probleme de ordin medical, dezvoltă tot felul de complicații medicale, de ordin social, pentru că de cele mai multe ori societatea, în continuare, este din păcate respingătoare. Societatea trebuie să schimbe foarte mult mentalitatea, pentru că stigmatizarea dependentului de droguri nu face decât să-l împingă și mai abrupt în acest consum”, a spus Radu Țincu.

„Multă lume nu știe că reacția toxică poate fi mediată și genetic. Nu toți avem aceeași genetică a metabolizării”

În cazul Rareș Ion, legiștii au trimis la dosarul deschis de procurori rezultatele analizei toxicologice, din 16 aprilie 2025, din care rezultă că în proba de sânge au fost identificate benzodiazepine, metadona (drog opioid sintetic folosit ca substitut pentru dependența de narcotice, cum ar fi heroina) și canabinoizi, iar în urină au fost identificate benzodiazepine, metadonă, tramadol, canabinoizi, 6-MAM (6-monoacetilmorfina este un metabolit activ al heroinei, cu efecte opioide foarte puternice) și alfa PVP (drog sintetic foarte puternic din clasa catinonelor, cu efecte psihostimulante similare cu amfetaminele, cunoscut sub numele de „flakka” sau „drogul zombie”, din cauza comportamentului extrem pe care îl provoacă în rândul consumatorilor).

Putea să ducă acest cocktail de droguri, în cazul lui Rareș, la deces? 

“Absolut. Noi discutăm aici de un cocktail, vedeți, asta este o altă caracteristică a dependenților din România, poliadicția. În mod normal, apare toleranța, deci în momentul în care începem să consumăm o anumită substanță, organismul se obișnuiește cu ea, apar modificări structurale și atunci nu mai poți obține același efect. Chiar dacă la primul joint ai acea stare de euforie, după trei-patru-cinci săptămâni de utilizare frecventă, nu mai poți obține starea de bucurie pe care ți-o oferă și atunci ești nevoit să crești doza. Este prima etapă, creșterea dozelor și, ulterior, oricât de mult ai crește doza, nu mai poți obține efectul și atunci trebuie să diversifici gama.

Cred că, în ultimii cinci ani, rar am găsit în examene toxicologice la pacienții pe care îi văd o singură substanță. De cele mai multe ori există această combinație, patru-cinci, am avut cel mai mult opt substanțe în același timp. Ei nu mai pot obține starea respectivă și atunci diversifică.

Diversificarea duce la două lucruri importante. Duce la risc de sinergism farmacologic, asta înseamnă o potențare reciprocă. El (Rareș Ion – n.r.) avea metadonă cu tramadol, care reprezintă tot un opioid, și atunci, prin cumularea efectului, poate să ducă la apariția complicațiilor și în special la disfuncții respiratorii, la stopul respirator.

Dar este foarte interesant că foarte mulți din pacienții pe care îi văd nu folosesc doar droguri ilicite. Combină drogurile ilicite cu medicamente, cum ați dat exemplul tramadolului sau a metadonei, care e un medicament, sau cu alcoolul. Toată această combinație duce la niște reacții imprevizibile.

Tu, dacă știi din punct de vedere farmacologic ce se întâmplă dacă ai luat doar metadonă, în momentul în care combini metadona cu alte cinci substanțe, toată farmacocinetica acestei substanțe se schimbă și nu mai este previzibilă. Pot să apară tot felul de toxicități de care nimeni nu este conștient. De multe ori, chiar și noi, în aceste cocktailuri, cu mare dificultate putem să facem diferența de la ce s-a a produs acea stare de toxicitate.

În cazul acestui cocktail, avem două tipuri de toxicități importante și majore. Toxicitatea sistemului nervos central – pentru că toate aceste substanțe acționează cu predilecție la nivelul creierului și va produce evident starea de comă. Dacă starea de comă este atât de profundă, se pot întâmpla două complicații importante.

• Una este stopul respirator, pentru că s-a prăbușit toată transmiterea nervoasă, până când se duce la dispariția respirațiilor prin afectarea centrului respirator.
• Și al doilea element important este starea de comă, care poate duce la aspirația secrețiilor din stomac. Apare acea stare de greață și vomă indusă de opioide, iar dacă tu nu ești suficient de conștient încât să poți să vomiți conținutul gastric, el ajunge să fie aspirat la nivel pulmonar și asta duce la o asfixiere mecanică, o sufocare mecanică.

Și al doilea element de toxicitate majoră este la nivel cardiac. Substanțele acestea, unele dintre ele care sunt stimulatoare – și aici avem cele din categoria etnobotanicelor pe care le-ați enumerat – pot produce tulburare de ritm cardiac. O tulburare de ritm cardiac poate să ducă la un stop cardiac imprevizibil.

Și vedeți, nimeni nu știe – pentru că asta le spun tuturor tinerilor -, folosim amfetamine să ne distrăm în weekend. Amfetamina accelerează bătăile inimii și modifică modul în care curentul electric circulă în inimă. Tu n-ai de unde să știi dacă ai o vulnerabilitate particulară genetică. Eu îi mai întreb pe copiii pe care îi văd, pe tineri: «Înainte să iei amfetamine, ți-ai făcut un consult cardiologic, să vezi dacă există o modificare care să predispună la o anumită complicație?» Și atunci ei încep să înțeleagă că riscurile sunt foarte mari.

Deci, când vorbim de cocktail de droguri, discutăm de o reacție imprevizibilă, o reacție individuală. Fiecare organism reacționează în mod particular. Fiecare va avea un anumit tip de toxicitate. Iarăși, multă lume nu știe că reacția toxică poate fi mediată și genetic. Nu toți avem aceeași genetică a metabolizării. Căile de metabolizare sunt condiționate de niște chestii genetice”, a explicat medicul Radu Țincu.

Întrebat dacă Rareș putea să fie salvat, în cazul în care ar fi rămas internat mai mult timp, Radu Țincu a răspuns: “E greu să vă spun acest lucru, pentru că noi nu știm foarte clar ce s-a întâmplat de când a plecat până a ajuns să survină decesul”.

„Consumul de droguri nu reflectă interesul unui singur minister. Nu este doar o problemă medicală”

În România, drogurile fac ravagii în rândul copiilor și adolescenților. În cadrul fostei Agenții Naționale Antidrog (ANA), structura specializată din cadrul Ministerului de Interne, înființată în 2003, funcționa o rețea națională de centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog care furnizau servicii integrate în domeniul reducerii cererii de droguri și policonsumului, la nivelul tuturor comunităților locale existau monitorizări și consiliere.

ANA fost desființată la finele anului trecut, după ce Guvernul a decis să reformeze Agenția Națională Antidrog, pe motiv că instituția s-a dovedit ineficientă în gestionarea consumului de droguri. Lumea se întreabă ce s-a pus în loc, pentru că noua organigramă de la nivelul Guvernului nu este încă operațională. Profesorul dr. Radu Țincu susține că, la această oră, este un vid.

“Eu am considerat tot timpul și am fost un susținător public al faptului că Agenția Antidrog dintr-o țară trebuie să fie apanajul mai multor ministere. Pentru că, vedeți, consumul de droguri nu reflectă interesul unui singur minister. Nu este doar o problemă medicală. Sigur, preponderent partea de sănătate este cea care ne interesează, pentru că supradozele și efectele cronice ale substanțelor duc la degradarea stării de sănătate”, a precizat Radu Țincu.

“Este nevoie de terapie postcură, de programe de reabilitare pe termen lung”  

Mecanismul de organizare și penetrare a mafiei drogurilor la toate nivelurile a devenit din ce în ce mai puternic, mulți dintre consumatori devenind la rândul lor dealeri ca să-și asigure substanțele psihoactive pe care le folosesc. În lupta cu traficul de droguri sunt implicate instituții de forță – poliție și parchete -, instituții medicale, psihologi, organizații nonguvernamentale.

Cu toate acestea, pentru partea de terapie prelungită pentru cei care au căzut pradă acestor practici mortale nu există încă un plan de acțiune național. Medicul Radu Țincu, pentru care lupta cu dependența și salvarea vieții consumatorilor de droguri este continuă, a explicat, la Gândul Exclusiv, de ce este nevoie de o abordare a cazurilor printr-o terapie de lungă durată.

“Noi salvăm pacienții cu supradoze. În câteva zile, o săptămână, zece zile, ei sunt salvați în Secția de Toxicologie. Ulterior, îi trimitem către un centru de dezintoxicare. Acest centru de dezintoxicare este cel care îi tratează două-trei săptămâni. Și ulterior?

Nu ajunge! Este nevoie de terapia postcură, pentru că rata de recădere a pacienților dependenți este de până la 60 sau chiar 80% dacă ei nu urmează o terapie postcură, o terapie care să realizeze stabilizarea acestor efecte. Ce înseamnă terapia postcură? Înseamnă includerea lor într-un program de reabilitare, înseamnă terapie de grup, terapii comportamentale, psihoterapie. Toate aceste lucruri, din păcate, lipsesc, pentru că, vedeți, pornim de la un adevăr trist: nu știm cu exactitate care este numărul de pacienți dependenți din România. Și atunci nu ai cum, din punct de vedere al politicilor sanitare, să finanțezi astfel de programe, pentru că, în realitate, dacă o problemă nu este cuantificată corect, nu poți să aloci nici fonduri și nici personal în situația în care consideri că acea problemă nu a ajuns la acea amplitudine care să necesite acea finanțare”, a spus Radu Țincu.

“În anumite țări, testarea obligatorie reprezintă o practică. Testele să fie decontate pentru elevi, pentru adolescenți” 

În ultimi doi ani, pe fondul creșterii numărului de consumatori de droguri în unitățile de învățământ, există o lungă serie de dezbateri, inclusiv în mediul online, legate de testarea antidrog în rândul elevilor. Unele organizați de părinți, precum Federația Părinților și Aparținătorilor Legali (FePAL), susțin că testarea antidrog a elevilor în unitățile de învățământ sau în centre specializate duce la incriminarea minorului, care doar adaugă alte traume copilului consumator. Pe de altă parte, sunt și părinți care ar fi de acord cu această testare, cu condiția ca banii pe test să fie decontați de stat.

Cum poate afla părintele dacă se droghează copilul lui? Subiectul este extrem de sensibil, dar și necesar, iar medicul Radu Țincu, care este și șef de Disciplină la Catedra de Toxicologie a Facultății de Medicină din cadrul UMF ”Carol Davila”, a oferit, în interviul acordat pentru Gândul, următoarele explicații:

“Sunt de vreo doi ani de zile în majoritatea postărilor publice despre droguri. Am vorbit de importanța decontării de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate a testelor pentru elevi atunci când părinții au anumite suspiciuni. În acest moment, orice părinte care are o suspiciune nu poate să-și testeze copilul decât contra cost sau dacă el ajunge într-o instituție spitalicească, cu o supradoză, atunci se fac în mod automat aceste testări.

Și așteptăm să ajungă cu supradoză? Evident că nu. De la supradoză poate să și moară și atunci nu mai ai ce testa. În momentul în care ajungi cu supradoză, deja discutăm de un consum de lungă durată, consum de obicei, poliadicție, dependență de mai multe substanțe.

Într-adevăr, este nevoie de această schimbare, astfel încât testele să fie decontate cel puțin pentru elevi, pentru adolescenți, atunci când părintele are o suspiciune. Să știți că în anumite țări testarea obligatorie reprezintă o practică curentă. În Statele Unite am avut foarte mulți pacienți, oameni care au venit și mi-au spus că se angajează în sectorul ospitalier – bucătari, chelnări – și, la angajare, angajatorul le-a solicitat un test toxicologic pentru a se asigura că persoana respectivă nu este dependentă. Deci există și practici pentru anumite profesii unde testarea este obligatorie. Cum facem restul analizelor la angajare, la medicina muncii, ar trebui să existe pentru anumite zone de activitate.

Dar până la testarea obligatorie a elevilor, care poate fi discutabilă din foarte multe puncte de vedere, cred că ar trebui revizuită limitarea accesului la testare atunci când părintele are suspiciuni rezonabile. Când părintele observă tulburări de comportament, scăderea performanțelor școlare, faptul că acel copil începe să înregistreze absenteism școlar, el trebuie să poată fi testat gratuit de statul român și cred că asta este o politică ce ar trebui să fie implementată”.

Testarea apelor reziduale, propunere pentru prevenirea consumului de droguri în școli. „Ne-am putea da seama de amploarea acestui fenomen”

Unul dintre impedimentele majore în combaterea drogurilor în școli și licee este cel legat de locul ales pentru consum, respectiv toaletele. Acolo, poliția nu are voie să intre. Este o chestie intimă, așa că nici camere de luat vederi nu se pot pune. Ei știu asta și se droghează în toalete.

Cum poate fi stopată această practică? Medicul Radu Țincu are câteva propuneri care, implementate, ar putea ajuta profesorii, elevii și părinții, iar drogurile să nu mai găsească teren fertil în școli.

“În primul rând, am putea să facem, de exemplu, o testare a apelor reziduale la acea instituție școlară. Sunt țări care au implementat testarea apelor reziduale. Testarea apelor reziduale va reflecta tipul de consum, anumite obiceiuri de consum. Deci, dacă am realiza un proiect-pilot pentru anumite licee, unde să testăm prezența substanțelor psihoactive în apele reziduale, ne-am putea da seama de amploarea acestui fenomen, acest lucru neducând la niciun fel de identificare.

Marea problemă a României este că avem această stigmatizare excesivă. Mai bine nu aflăm că al nostru copil este dependent, decât să afle societatea, să afle prietenii și anturajul și să îl stigmatizeze. Eu cred că trebuie să trecem peste, în primul rând, societatea trebuie să înțeleagă că dependența este o boală. Dacă este o boală, ea trebuie tratată ca o boală, nu trebuie tratată ca o stigmă, nu trebuie tratată ca un defect moral. Nu stigmatizăm nici obezul că mănâncă prea mult, nici hipertensivul că poate mănâncă prea multă sare sau diabeticul că mănâncă prea multe glucide. Și atunci, dacă pe aceștia nu îi stigmatizăm, trebuie să înțelegem că și dependentul are o dependență, de această dată de o substanță psihoactivă. Deci, ce am putea face este, în primul rând, să facem această testare a apelor reziduale. (…)

Cred că trebuie făcute niște programe de educație medicală dedicate cadrelor didactice. Eu am fost de foarte multe ori în ultimii ani în școli și am vorbit despre droguri. Știți cât de mari lacune au cadrele didactice în cunoașterea fenomenului? Adică ei trebuie să fie instruiți să poată să identifice anumite aspecte medicale legate de comportamentul schimbat atunci când acești tineri consumă droguri și să poată să-i identifice.

Mai este nevoie de ceva. Mai e nevoie de rețeaua de medicină școlară, care va trebui, în această lumină a fenomenului drogurilor, să fie cumva întărită de psihologul școlar. Pentru că de cele mai multe ori adolescenții nu consumă droguri decât din probleme psiho-emoționale pe care nu le pot gestiona sau nu le pot înțelege. Și atunci, un profesor care sesizează o tulburare de comportament, evident că înștiințează părintele, iar părintele, împreună cu acel copil, va merge la cabinetul de medicină școlară, va fi evaluat de psihologul școlar, ca să identificăm ce l-a determinat pe un tânăr de 13 ani să consume droguri.

Am avut un tată care a venit aici unde sunteți și dumneavoastră în cabinet și mi-a spus: «Am o problemă, nu știu cum să mă comport în raport cu fetița mea de 13 ani, căreia i-am găsit în ghiozdan canabis». E clar că o fetiță de 13 ani nu ar trebui să aibă canabis în ghiozdan și dacă a ales să consume canabis, înseamnă că ea are o tulburare psiho-emoțională pe care nu o înțelege sau pe care nu o poate gestiona.

Psihologul școlar identifică această problemă și, mai mult decât atât, poate să creioneze diferite căi prin care să-și rezolve această suferință fără să ajungă la droguri. Pentru că drogul ce reprezintă la adolescent? Reprezintă modalitatea lui de a găsi o cale de rezolvare.

Am avut și tineri care mi-au spus că se drogează pentru că ei sunt foarte timizi, nu au capacitate de socializare foarte bună și, odată ce fac gestul ăsta recreațional, sunt mult mai volubili, mai expansivi și le înlătură acea anxietate de contact cu ceilalți. Dar cred că majoritatea au anumite tulburări psiho-emoționale și cele mai multe gravitează tot în jurul familiei.

Vorbeam de ce putem face. Putem să instruim pe profesor să identifice aceste tulburări de comportament. Putem să facem educație medicală la elevi, pentru ca ei să știe riscurile. Pentru că mulți mi-au spus de canabis că este o chestie banală. Nu, nu este o chestie banală. Majoritatea studiilor ne arată că un consum pe termen mediu început în timpul adolescenței modifică structura și funcționarea creierului. Copiii au tulburări de comportament ulterioare. Deci nu e o chestie banală. Noi trebuie să le explicăm pentru ca ei să decidă în cunoștință de cauză. După ce știi toate riscurile pe care ți le-ai asumat, atunci sigur că poți să iei anumite decizii cu privire la viitorul pe care ți-l dorești. Dar dacă tu nu le știi, atunci este vina societății, este vina statului că nu a reușit să-ți aducă la cunoștință toate aceste elemente”.

CITEȘTE ȘI:

Imagini intrate în posesia DIICOT arată că dealerul Maru l-ar fi schimbat de haine pe Rareș Ion, în timp ce acesta era inconștient

Filmul MORȚII lui Rareș, apropiatul lui Vlad Pascu: „L-au lăsat, fiind probabil în supradoză”/ Fratele lui Rareș: „Maru m-a sunat”

Consumul de droguri în rândul elevilor, un fenomen scăpat de sub control? Directorul Agenției Antidrog: ”Sunt tot felul de substanțe la îndemâna copiilor, combinații de medicamente care pot crea senzații halucinogene”

Șefa Agenției Antidrog avertizează că s-a ajuns la comanda online a drogurilor și se folosesc coduri EMOJI pentru STUPEFIANTE. ”Pot veni foarte ușor!”

Cât de grav a ajuns consumul de droguri în școli. ”Combină medicamente cu alcool. La 13-14 ani ajung la spital după stupefiante în exces”

De la o primă doză la supradoză. Psihologul Agenției Antidrog: „Sunt foarte mulți tineri care nu au ratat nici o substanță”

Cum se termină distracția când se combină stupefiante cu alcool în cantități mari. Psiholog: ”Drogurile s-au schimbat mult, ecstasy poate conține și substanțe folosite pentru a omorî șoareci”

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigații, generația presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele

Autor

Oana Zvobodă

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde ... vezi toate articolele