Ministerul Culturii a rămas în urmă cu evaluarea PATRIMONIULUI. Cazurile Casa Vernescu și Parcul Etnografic Bran. Ce recomandă Curtea de Conturi

Peste jumătate din bunurile culturale mobile deținute de minister și de instituțiile din subordine sunt subevaluate în prezent, valoarea contabilă fiind mai mică sau egală cu 10 lei, situația patrimoniului nu a fost actualizată, sistemele de siguranță trebuie verificate, iar modul în care sunt închiriate imobile monumente istorice trebuie urmărit îndeaproape, se arată în concluziile raportului Curții de Conturi întocmit în urma unei misiuni de audit la Ministerul Culturii.

Curtea de Conturi a constatat o serie de neconformități semnificative și generalizate în cadrul unei misiuni de audit de conformitate la Ministerul Culturii (MC), în cadrul căreia a verificat modul în care a fost gestionat patrimoniului public și privat al statului, în perioada 2023-2024, a anunțat instituția, printr-un comunicat de presă.

În urma misiunii, Curtea a transmis Ministerului Culturii mai multe recomandări pentru a remedia deficiențele identificate și pentru a diminua riscurile.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă explică de ce depinde viitorul politic al Ancăi Alexandrescu: „Ține de relația ei cu George Simion”

23:26

SPORT Locul 9 pentru TRICOLORE la Mondialul de handbal feminin! Ce comparație se poate face cu edițiile precedente

23:25

Accelerarea procesului de evaluare și clasare

Curtea a solicitat o evaluare cuprinzătoare a bunurilor culturale mobile, inclusiv a celor neclasate, pentru a determina prioritățile de clasare și a asigura protecția adecvată a patrimoniului cultural național, după ce a descoperit că la nivelul Ministerului nu există o evidență tehnico-operativă centralizată și actualizată a bunurilor culturale mobile și imobile din patrimoniul statului, deținute de minister și de entitățile subordonate.

Este vorba de bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică și tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică și epigrafică care aparțin patrimoniului cultural național.

„Această situație generează dificultăți în monitorizarea și controlul acestor bunuri și poate duce la pierderi sau utilizări necorespunzătoare ale patrimoniului național”, a transmis instituția.

Potrivit Curții de Conturi, echipa de audit a semnalat faptul că aproximativ 60% din bunurile culturale mobile, deținute de minister și de instituțiile din subordinea sa, au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, fiind subevaluate semnificativ.

În plus, cea mai mare parte, aproximativ 97%, din bunurile culturale mobile deținute de minister și de instituțiile din subordine reprezintă bunuri neclasate, contrar cerințelor legale privind protecția patrimoniului cultural mobil. O altă situație descoperită care  afectează acuratețea și corectitudinea inventarului existent este dubla clasare a unor bunuri.

O altă recomandare a Curții de Conturi vizează evaluarea sistemelor de siguranță de la nivelul muzeelor și a riscurilor la care sunt expuse bunurile. Acest demers este necesar în scopul de a decide situațiile pentru care se impune încheierea de asigurări, arată instituția de control.

Monumente istorice gestionate defectuos

În urma auditului, Curtea de Conturi a consemnat gestionarea defectuoasă a unor monumente istorice aflate în domeniul public al statului și în administrarea ministerului, respectiv Casa Vernescu și Parcul Etnografic Bran.

În cazul acestora, auditorii au recomandat implicarea ministerului în protejarea patrimoniului cultural național, punerea în valoare și integrarea monumentelor istorice în viața socială și culturală.

Imobilul „Casa Vernescu” dela Calea Victoriei, construit în 1821, recunoscut ca şi monument istoric de importanță națională dinainte de anul 1989, înscris în Lista monumentelor istorice, este unul dintre cele mai luxoase imobile de la sfârşitul secolului XIX, devenit un simbol al rafinamentului şi al culturii după ce a fost extins şi reamenajat de arhitectul Ion Mincu şi pictat în interior de pictorul George Demetrescu Mirea.

Acesta a fost vândut statului român după moartea lui Gheorghe Vernescu, devenind ulterior, înainte de Revoluția din 1989, sediu al Ministerului Economiei Naționale, al Ministerului Industriei şi Comerțului şi chiar al Guvernului României.

În ianuarie 1990, Guvernul României a aprobat transferul acestui imobil, fără plată şi pe termen nelimitat, către o organizație profesională de creatori literari. În anul 2000, imobilul a fost transmis în administrarea MC şi în folosință gratuită, pe o perioadă de 49 de ani, aceleiaşi organizații de creatori literari, iar în 2015, printr-o hotârâre de Guvern s -a prevăzut că organizaţia poate beneficia de fructele civile ale imobilului, cu condiția utilizării acestora în scopul realizării obiectului de activitate prevăzut în Statutul propriu, prevăzându-se și obligația organizației de a comunica ministerului culturii, anual, un,raport cu privire la cuantumul şi modalitatea de utilizare a fructelor civile culese pentru anul anterior.

Potrivit Curții de Conturi, beneficiarul folosinței gratuite a închiriat, în septembrie 2015, pentru suma de 22.000 euro/lunar, bunul imobil monument istoric (integral corpul A şi parțial corpul B, cu excepția unor birouri) unui operator economic, în scopul desfăşurării activităților de jocuri de noroc şi de alimentație publică (restaurant şi Cazinou), fără respectarea prevederilor legale incidente.

Închirierea s-a fără ca organizația să fie titularul dreptului de administrare; fără a exista o hotărâre de guvern privitoare la închirierea bunului imobil; fără ca beneficiarul folosinței gratuite să fi organizat licitație publică (închirierea făcându-se în mod netransparent); fără a respecta durata maximă de închiriere de 5 ani, contractul fiind încheiat pentru o perioadă de 20 de ani şi respectiv fără a menționa în cuprinsul contractului de închiriere faptul că bunul imobil închiriat este monument istoric şi există obligația protejării acestuia, potrivit Legii nr. 422/2001.

De asemenea, la data misiunii, echipa de audit a observat faptul că imobilul monument istoric de importanță națională,,Casa Vernescu”, transformat în Cazinou şi restaurant de lux, este acoperit de bannere şi afişe, care îi modifică aspectul şi pentru care ministerul nu a prezentat echipei de audit documente din care să rezulte existența vreunui aviz emis în acest sens, potrivit Legii nr. 422/2001. Mai mult decât atât, la data auditului, imobilul are un panou la intrare pe care este scris „Proprietate privată”.

În cazul Parcului Etnografic Bran, din preajma Castelului Bran, care este în mijlocul unui litigiu cu proprietarii terenului de sub cele 18 monumente istorice deținute de stat, pentru evacuarea acestora, Curtea de Conturi recomandă, în cazul unei decizii definitive nefavorabile muzeului, ce s-ar putea pronunța de instanța de judecată, că este necesar ca MC să se implice, în baza prerogativelor conferite de lege, pentru găsirea soluțiilor legale care să-i permită folosirea terenului pe care sunt amplasate cele 18 monumente istorice, iar în cazul ajungerii la situația schimbării locației muzeului, luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru evitarea distrugerii monumentelor ca urmare a demontării, transportului şi remontării acestora în noua locație.

Întârzieri nepenalizate la plata chiriei

Mai mult, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că imobile din domeniul public al statului au fost închiriate cu nerespectarea legii și s-a dispus conducerii să intre în legalitate și să urmărească încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat. În această situație au fost descoperite Biblioteca Națională a României și Teatrul Național I.L. Caragiale București.

În cazul BNaR, după ședința de conciliere, reprezentanții MC au transmis documente din care rezultă că în perioada 28.03 – 14.05.2025, BNaR a recuperat de la locatarul spațiului doar debitul în sumă de 282.497,80 lei.

În plus, auditul de conformitate a identificat neconformități legate de organizarea expozițiilor internaționale, precum și de exportul temporar de bunuri culturale mobil.

Pentru aceste cazuri, auditorii au recomandat îmbunătățirea cadrului legislativ, precum și actualizarea corespunzătoare a procedurilor interne, prin includerea unor măsuri specifice de securitate pentru protejarea bunurilor culturale mobile în timpul expozițiilor internaționale.

„O altă deficiență semnificativă este lipsa unei evidențe centralizate distincte a litigiilor existente pe rolul instanțelor, având ca obiect patrimoniul public și privat aflat în administrarea MC și a instituțiilor subordonate, ceea ce amplifică riscul de incapacitate de plată și dificultăți în gestionarea eficientă a riscurilor juridice și financiare”, potrivit Curții de Conturi.

În plus, auditorii Curții au descoperit mai multe situații în care nu s-au respectat reglementările legale privind acceptarea donațiilor.

„Raportul subliniază necesitatea unui efort susținut din partea ministerului, cu sprijinul și avizul Ministerului Finanțelor, pentru elaborarea unor norme metodologice clare privind evidența contabilă a bunurilor culturale mobile, conforme cu particularitățile acestora, ca urmare a constatării unor situații în care bunuri culturale, cu un regim special, au fost înregistrate ca bunuri consumabile sau obiecte de inventar”, au conchis autorii raportului.

Raportul de audit de conformitate și Scrisoarea către management, întocmite ca urmare a auditului de conformitate încheiat la Ministerul Culturii, AICI.

Recomandăm și:

Curtea de Conturi a sesizat DNA pentru o plată de 6,9 mil. lei a Ministerului Energiei. Cât e totalul prejudiciilor descoperite la entitățile auditate

Curtea de Conturi: Cheltuieli NEJUSTIFICATE de peste 580.00 de lei și plăți nelegale, la Primăria Sectorului 1, în mandatul lui Clotilde Armand

Curtea de Conturi recomandă MIPE remedierea erorilor legate de primele dascălilor