Ministerul Justiției va susține un alt PRAG pentru infracțiunea de abuz în serviciu, în Camera Deputaților. La ce sumă se gândește Cătălin Predoiu

Ministerul Justiției va susține adoptarea în Camera Deputaților a unui prag de 9.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu, potrivit unui comunicat al instituției, transmis miercuri.

Ministerul Justiției a făcut, astfel, precizări în legătură cu proiectele legilor de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură penală pentru implementarea în aceste două legi a deciziilor Curții Constituționale a României, proiecte elaborate de Ministerul Justiției în anul 2022 și aprobate de Guvern la 28.12.2022.

Iată comunicatul integral al Ministerului Justiției:

„În legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art.297 din Codul penal, Decizia Curții Constituționale a României nr.392/2017 prevede:

JUSTIȚIE Motivele pentru care Înalta Curte l-a lăsat pe Fritz fără mandatul de primar. Ce argumente au adus judecătorii

15:57

EMISIUNI Alexandra Teslovan, invitată la „Podcast cu Prioritate” #114 by ProMotor. De la primele curse la Campionatul European de Raliuri

15:54

a) paragraful 55 – «(…) Curtea, fiind ținută de obligația de a interpreta o dispoziție legală în sensul de a produce efecte și pentru a da, astfel, un sens constituțional acesteia [a se vedea în acest sens Decizia nr. 223 din 13 martie 2012], consideră necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcție de care să se aprecieze incidența sau nu a legii penale»;

b) paragraful 56 – «(…) Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii»”, se arată în comunicatul ministerului.

Conform acestuia, nu există nicio referință concretă în deciziile Curții Constituționale a României sau în avizele Comisiei de la Veneția cu privire la valoarea economică sau financiară a unui astfel de prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

„Pentru dezbaterile din Camera Deputaților asupra proiectului de lege privind nivelul pragului la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 din Codul penal, Ministerul Justiției va susține adoptarea de către Camera Deputaților a unui prag de 9.000 de lei”, susțin reprezentanții Ministerului Justiției.

Senatul a votat un prag valoric crescut pentru abuzul în serviciu: Până la 250.000 de lei… nu reprezintă infracțiune

Senatorii au votat, miercuri, în plen, un proiect de lege care modifică Codul Penal și introduce un prag de 250.000 lei, adică aproximativ 50.000 de euro, pentru abuzul în serviciu.

Mai precis, este vorba despre modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative, iniţiat de Guvern la sfârşitul anului 2022, care a introdus, printr-un amendament depus în comisia juridică, un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei.

Propunerea aparține parlamentarilor PSD, PNL și UDMR, fiind aprobat de Senat cu 79 de voturi ”pentru”, 25 ”împotrivă” și 11 abțineri.

Potrivit unui amendament admis, „fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Senatul este prima cameră sesizată în acest caz, proiectul urmând să meargă apoi la dezbateri în Camera Deputaților.