Sociologul Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul Băncii Naționale a României (BNR) și dezvăluie că, de peste 10 ani, „BNR permite extracția de plus valoare în străinătate prin păstrarea forțată a cursului valutar la un nivel aproape constant”.
Mirel Palada analizează pe pagina sa de Facebook un paradox. „Din 2015 până acum, euro a avut un parcurs în mod artificial menținut aproape constant. S-a depreciat cu doar 10%. De la aprox. 4,5 lei în 2015 la aprox. 5 lei în prezent”, scrie sociologul.
Analiza lui Mirel Palada survine și în contextul în care Guvernul, care caută să scoată bani și din piatră seacă pentru a scădea deficitul uriaș, este interesat, mai nou, de stoparea externalizării profitului multinaționalelor. Ministerul de Finanțe vrea să schimbe regulile, iar multinaționalele ar urma să fie impozitate diferit.
Mirela Palada: „Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi”
Mirel Palada atrage atenția că BNR a exercitat, de mult timp, un control asupra cursului valutar. Totul a început în anul 2009, iar Mirel Palada evidențiază trei paliere prin care BNR a controlat, riguros, cursul valutar.
„Controlul BNR asupra cursului valutar e vechi. Până în 20o9, leul a fost lăsat să se deprecieze în raport cu euro, pentru a merge cât de cât în linie cu inflația care a măcinat economia românească.
În schimb, din 2009 încoace, identificăm un control riguros al cursului valutar, pe trei paliere apropiate:
- 2009 .. 2011: 4,25 lei / €
- 2012 … 2017: 4,5 lei / €
- 2021 … 2025: 5,0 lei / €
Din 2009 până în 2025, deci, cursul valutar leu – euro a scăzut de la 4,25 la 5,0. Adică o depreciere de 20%. În timpul ăsta, din 2009 încoace, inflația a dus deprecierea leului la 100%.
Cel puțin la nivel oficial, în 2025, leul are puterea de cumpărare înjumătățită. Ce cumpăram în 2009 cu un leu, cumpărăm acum cu doi lei”, punctează sociologul Mirel Palada.
„Cum beneficiază firmele multinaționale?”
„Deci leul s-a depreciat față de euro cu 20%”, continuă sociologul Mirel Palada. „În schimb, inflația l-a erodat cu 100%. Deprecierea externă 20%. Cea internă, 100%”, explică acesta.
„Un gap între euro și inflație care din 2009 încoace s-a mărit în mod constant, ajungând în prezent la 80%. Un gap favorabil exportatorilor. Și celor autohtoni. Și străinilor – multinaționalelor.
Cum beneficiază firmele multinaționale?
- Inflația crește. Prețurile sunt din ce în ce mai mari. Tu, ca firmă multinațională, ai cifră de afaceri – și profit – din ce în ce mai mare în moneda locală leul. Profitul nu îți este impozitat de stat.
- Cursul e relativ stabil. Schimbi din ce în ce mai mulți lei la un curs relativ constant. Obții din ce în ce mai mulți euro pe care îi transferi prin optimizări fiscale spre metropolă, unde ai sediul fiscal.
Acolo ești taxată de statul tău, care distribuie bunăstarea spre cetățenii săi – austrieci, francezi, ce-or mai fi ei. Nu români. Astfel a contribuit BNR la bunăstarea statelor unde sînt înregistrate respectivele multinaționale”, încheie Mirel Palada.
„Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că va fi schimbată „paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”.
„Vom vorbi despre măsuri care sunt foarte importante, în zona de investiții. Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. S-a vorbit foarte mult și s-a făcut foarte puțin în această privință.
Nu am găsit urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor din aceste companii.
În evidența ANAF există cheltuieli pricinoase ale multinaționale prin care se transferă profiturile. Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi previne creșterea economică, la o taxă care vizează zona prin care multinaționala își exportă profitul. Pe aceste categorii avem un volum de calculat de aproape 15 miliarde de lei.
Am creat o nouă formulă de taxare, folosită în SUA cu un trigger de 3%, astfel ce depășește 3% să fie taxat cu 13 %. Ne așteptăm la un efect pe creșterea impozitului pe profit”, a declarat Alexandru Nazare. (mai multe detalii AICI)
RECOMANDAREA AUTORULUI:
POVESTEA lui Vasile Frumuzache, românul care a șocat Italia cu crimele sale
Întâlnirea Trump-Putin, prima reacție de la București. Oana Țoiu: „România este şi va continua să fie parte activă a acestui efort comun pentru PACE”
Austeritate doar în România? Dragoș Pîslaru a cheltuit mii de euro din banii statului pentru a se caza la Bruxelles, deși are o casă acolo
Ce s-a întâmplat cu fosta JURNALISTĂ care s-a aruncat de la etaj cu copilul în brațe. Decizie neașteptată a judecătorilor
Experții Atlantic Council, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska: „Liderul de la Kremlin se întoarce la Moscova cu ZÂMBETUL pe buze”