Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare: „Trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune”

Întrebat de majorarea cu 40% a salariului de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că „nu se potrivește” cu pachetul de reduceri bugetare adoptat de Guvern.

„Nu se potrivește. Eu, personal, nu știam de această măsură. Voi verifica. Dar, deloc nu se potrivește”.

Măsura a fost adoptată prin hotărârea plenului Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial luni. Actul normativ prevede, printre altele, că personalul nou-încadrat în cadrul instituției, cu excepția Autorității de Audit, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 40% până la prima evaluare a performanțelor profesionale.

Declarația ministrului vine în contextul în care Guvernul anunță măsurile din pachetul 2 de reformă fiscală, în încercarea de a reduce deficitul bugetar și a menține stabilitatea fiscală.

„Coaliția de guvernare a adoptat Pachetul I, ne-a ajutat să ne reconfirmăm rating-ul, lucru foarte important. Din toate celelalte analize, provocarea e să adoptăm o consistență. Avem nevoie de Pachetul II și de celelalte măsuri. Din discuțiile cu liderii coaliției vom ajunge la un consens. Vom discuta cu PSD-ul, vom purta discuții.”, a menționat Alexandru Nazare.

Întrebat de către reporterul Gândul despre forme alternative de finanțare a metroului din Cluj, exclus din PNNR, Nazare a menționat:

„Este o nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro din PNNR. Nu s-a întâmplat niciodată.Pentru aceste proiecte trebuie să facem un grup de lucru și trebuie să vedem care sunt cele optime per proiect, calendarul de lucrări, modalitățile de lucrări.

Nu aș putea să răspund pentru un proiect sau altul. Ar trebuie să ne fixăm pentru proiectele pe care le aveam în PNNR astăzi. Azi suntem în zona de implementare. Această sarcină a Ministerului Fondurilor”, a precizat Nazare.

Alexandru Nazare a precizat că ținta de  a ajunge la 7,1% deficit bugetar nu este una realistă. 

„Este clar că nivelul deficitului așa cum este el trecut de 7,1 nu va fi nicidecum atinsă. Ipoteza pe care a fost construit acest buget nu au fost nicidecum realistă. După finalizarea analizei și după discuțiile cu CE o să vă spun înaintea rectificării ținta la care ne vom raporta. Nu începe cu 7.”

Alexandru Nazare a discutat și despre proiectul de lege de retragere eșalonată a banilor din Pilonul II de pensii private.

„Avem nevoie de o dezbatere largă pe acest proiect de lege. Am cerut ca aceste procente să fie foarte atent studiate. Aceste lucruri se vor lămuri prin propuneri și dezbateri. Împreună cu toți colegii vom ajunge la o formulă de compromis. Trebuie să fim foarte atenți cum intervenim și s-o facem justificat”

Întrebat despre condițiile PSD-ului de continuarea investițiilor pe Anghel Saligny, Nazare a precizat:

„În momentul când vom finalizat discuțiile pe rectificare și vom avea o evaluare a cheltuielilor și sumelor rămase care sunt în buget și care nu sunt în buget, vom putea spune care este marja pentru investiții.

Alexandru Nazare a discutat și rectificările pentru fondurile alocate proiectelor de infrastructură.

„Nu va fi o rectificare ușor de făcut. Facem toate eforturile posibile pentru a continua aceste proiecte. Am reușit cu eforturi deosebite introducerea Autostrăzii Moldovei în componenta nerambursabilă a PNNR-ului,prin această mișcare garantăm finalizarea acestei autostrăzi în timp util. „

Întrebat câți bani mai poate aduna statul român pe Pachetul I și de unde mai pot proveni resurse pentru refacerea deficitului, Alexandru Nazare a precizat:

„Coaliția trebuie să revină la masa discuțiilor. Sunt ministere care au făcut propuneri, dar avem nevoie de decizia coaliție pentru a înainta acest pachet pentru a transmite la Bruxelles că suntem consistenți în privința măsurilor deja asumate.”

„Vom face această analiză pe veniturile obținute de sectorul Horeca, vom prezenta Comisiei Europene și apoi vom lua decizii. ” a comentat Alexandru Nazare despre aplicarea TVA-ului de 21%. 

Alexandru Nazare, întrebat dacă este corect pentru o companie să nu factureze:

„ANAF-ul face foarte multe tipuri de verificări. Nu mai putem lansa proceduri de licitații dacă nu avem bani.”

În privința capitalului social de 8.000:

„Este vorba de norme tranzitorii, de doi ani de zile. Măsura intră în vigoare de 1 ianuarie. 8.000 de lei provine din actualizarea cu inflația din anii ’90.  Firmele nou înființate vor trebuie să aibă noul capital stabilit de lege”, a menționat Nazare.

„Firmele care sunt în activitate trebuie să-și majoreze capitalul social, au la dispoziție doi ani de zile.” , a mai adăugat oficialul pe această temă.

„Contribuabilii inactivi datorează bugetului de stat 3,5 miliarde de lei. Îngreunează foarte mult activitatea fiscală. Nu mai poți să stai 15-20 de ani în inactivitate. Companiile for avea termene clare pentru a se declara inactive, ori vor intra într-o procedură de radiere.

Nu putem avea un procedeu atât de ușor în privința înființări companiilor și atât de greu în privința desființării lor. „, a precizat Nazare.

„Capitalul social este 1 RON. Statul are puține posibilități de a recupera atunci când companiile ajung în insolvență. Propunem stabilirea unui capital minim de 8000 de lei în cazul societăților de tip SRL. Banii din capitalul social sunt pentru cheltuielile pt companie.
Obligația operatorilor economici în privința acelui plafon de 50.000 de lei cu cardul. Eliminăm acel plafon. Orice companie trebuie să ofere atât plăți cu cash cât și cu cardul.”, a transmis Nazare.

„Creșterea trasabilității operațiunilor de plată între relațiile dintre operatori. Multe companii nu au un card bancar. Aceste companii au datorii la stat de miliarde de lei. Aproape jumătate din companiile active nu au un card bancar. Instituim obligația ca persoanele juridice să dețină un cont bancar. Băncile trebuie să deschidă un cont pentru acele companii. Persoanele fizice sunt libere să folosească și cash și card”, a transmis Alexandru Nazare.

„Eșalonarea simplificată, și-a produs efectele în pandemie, dar a fost permanentizată. Este un fel de credit cu buletinul acordat companiilor, dar care nu a acordat statului credit suficient.

Vom reface eșalonările astfel încât să prevenim abuzurile companiilor. La eșalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat. Aceste companii vor trebui să prezinte garanții. Aceste companii vor trebuie să prezinte un contracte astfel încât să avem garanții că ne vom recupera banii. Termenii pe care-i aveau aceste companii, de la 180 la 60 de zile. Am ajuns în anumite cazuri la sute de milioane datorii companii care intră în insolvență, după care statul trebuie să consume resurse casă-și recupereze acei bani.”, a menționat oficialul.

„ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanțe. Până acum această activitate era subordonat Ministrului de Finanțe dar nu exista niciun fel de coordonare.

Reiau testele de integritate pentru ANAF și pentru ONJN. Trebuie să acționăm atunci când avem persoane suspecte de acțiuni frauduloase în aceste instituții. O fac și alte țări. Introducem body-cam-uri pentru activitatea de control din ANAF și activitatea din ONJN pentru a avea o transparență. Ele vor intra în Pachetul 2. „, a afirmat ministrul de Finanțe.

„A doua măsura este taxa extracomunitara pe colete. Antreprenorii online au fost foarte afectați. Sunt efecte logistice. Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro”. a anunțat Nazare.

„Trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru. Odată cu eliminarea INCA, ne așteptăm de la companii la o altă atitudinea din partea companiilor în România.

La adoptarea INCA avem 2 miliarde încasări. Nu și-a atins scopul. Multinaționalele trebuie să plătească impozit pe profit în România. Acesta este mesajul pe care vrem să-l transmitem.”, a precizat Alexandru Nazare.

„Vom vorbi despre măsuri care sunt foarte importante, în zona de investiții. Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. S-a vorbit foarte mult și s-a făcut foarte puțin în această privință. Nu am găsit urme în ANAF în privința supravegherii transferurilor din aceste companii.

În evidența ANAF există cheltuieli pricinoase ale multinaționale prin care se transferă profiturile. Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi previne creșterea economică, la o taxă care vizează zona prin care multinaționala își exportă profitul. Pe aceste categorii avem un volum de calculat de aproape 15 miliarde de lei. Am creat o nouă formulă de taxare, folosită în SUA cu un trigger de 3%, astfel ce depășește 3% să fie taxat cu 13 %. Ne așteptăm la un efect pe creșeterea impozitului pe profit.”, a declarat Alexandru Nazare.