Nea Miron de la Feregi, declarat Tezaur Uman Viu. Are 73 de ani și de o jumătate de veac lucrează în lemn ca meșter popular

La 73 de ani de ani, nea Miron, din satul Feregi, județul Hunedoara, a fost vedeta unui reportaj difuzat de Antena 3. El și-a dedicat viața meșteșugului și artei populare, de o jumătate de veac prelucrând lemnul.

Pentru toate îndeletnicirile sale, s-a ales cu numeroase diplome, care îi atestă talentul și priceperea.

Ce făcea la vârsta de 14 ani

Are strânse tot felul de elemente populare vechi chiar și de câteva sute de ani. Fiind un meșter desăvărșit, a fost declarat Tezaur Uman Viu al județului Hunedoara.

„E lucru mare să-ți recunoască cineva o activitate peste 50 de ani. Eu, la 14 ani, deja lucram cu tata în lemn și, când am terminat clasa a VIII-a, am lucrat cu el la o casă toată vara ca să câștig bani ca să merg la liceu.

CONTROVERSĂ WSJ: Ambasadoarea SUA în Grecia s-ar fi lăudat la Forumul de la Davos că ar fi finanțată de magnați greci: „Mă adoră”. Cum ar fi reușit să ajungă la evenimentul lui Eric Trump

00:29

FLASH NEWS Protest în centrul Bucureștiului împotriva mișcării Antifa, organizat de o grupare de ultrași. Ce mesaje au scandat cei aproximativ 100 de participanți

23:30

De la 12 ani eram în mâinile lui tata. Tata era meșter în lemn, a făcut 39 de case din lemn, de la fundație până la cheie: geamuri, uși, acoperiș, tot. Acuma, mă bucur că pot lăsa la fecior și la nepot. Și el, când vine de la oraș, e pe lângă mine și îi mai arăt una-alta, și îi place”, povestește Miron Muntean.

A fost considerat sufletul ansamblului popular din Feregi, iar acasă și-a amenajat o expoziție cu straie și obiecte specifice pădurenilor.

„Am strâns de toate, tot ce trebuia unei gospodării într-un sat de munte, și toate actele și atelierele. Diplomele vin după participări, timp de 50 de ani, la diferite activități, în țară și peste hotare”, spune bătrânul.

Talentul lui nea Miron a fost dublat de o viață de muncă și respect față de natură. Iar acum, întreaga-i existență este oficial recunoscută ca reper cultural.

„Ăsta-i un banc de lucru. Noi, pădurenii, îi spunem mihei bancului ăsta, în care se prinde și se prelucrează, se rindeluiește, geluiește, cum spunem noi. E muncă multă, dar e și frumoasă”, zice meșterul popular.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

După ce a stat 13 ani în Italia, o româncă s-a întors în România și a devenit meșter popular. Ce minunății ies din mâinile femeii

Meșterul popular Constantin Nițu, Tezaur Uman Viu, a încetat din viață