În România sunt pregătiți anual peste 200 de piloți, operatori și instructori de drone pentru Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), potrivit datelor transmise la solicitarea publicației TechRider. Deși cifra poate părea semnificativă, specialiștii consideră că este insuficientă pentru nevoile tot mai mari generate de contextul geopolitic actual.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat recent că nu are „o informație exactă despre numărul de operatori de drone”, adăugând însă că „oricum, nu sunt foarte mulți”.
Formarea personalului pentru sistemele UAS (Unmanned Aircraft Systems) are loc la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov și la Școala de Instruire Interarme a Forțelor Aeriene, din cadrul Bazei Aeriene de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic „Aurel Vlaicu” Boboc.
Rata de retenție a personalului pregătit rămâne ridicată, de aproximativ 98%, conform MApN. Cu toate acestea, experții avertizează că numărul de absolvenți nu poate acoperi cerințele viitoare, mai ales în contextul extinderii rolului dronelor în operațiunile militare.
Pe fondul intensificării incursiunilor aeriene rusești în proximitatea granițelor NATO, Uniunea Europeană discută despre crearea unui așa-numit „drone wall” . Acesta este un sistem integrat de apărare bazat pe drone, senzori și echipamente de bruiaj electronic. România ar urma să joace un rol important în acest proiect, motiv pentru care nevoia de operatori calificați devine strategică.
Totodată, țara noastră intenționează să construiască drone în parteneriat cu Ucraina, prin mecanismul european SAFE, ceea ce ar presupune și formarea de noi piloți de test și instructori.
În prezent, pregătirea este concentrată în doar două centre militare. Deși specialiștii susțin că extinderea instruirii ar fi esențială, MApN afirmă că „în prezent sunt acoperite toate nevoile de școlarizare pentru operatori și instructori UAS”.
Există însă alternative neutilizate. La compania de apărare Carfil din Brașov funcționează un Centru de Excelență în drone, dezvoltat în parteneriat cu armata franceză. Acesta dispune de simulatoare avansate, dar nu este folosit pentru instruirea militarilor români, din lipsa unui ordin de ministru.
Ministrul Moșteanu a recunoscut, în cadrul unei conferințe de presă, că „nu avem o unitate de operatori de drone”. MApN a transmis însă că „Armata României dispune de structuri specializate care operează sisteme UAS”, fără a oferi detalii suplimentare.
Moșteanu a subliniat că dronele sunt folosite în principal pentru misiuni de recunoaștere. A evidențiat importanța „privirii dincolo de linia orizontului” pentru echipamentele militare moderne.
Experții atrag atenția că dinamica personalului militar impune un volum mai mare de instruire decât cel actual. „Cei pregătiți azi pot opera tehnica doar temporar, din cauza rotației de cadre sau a nevoilor Armatei”, a explicat un specialist.
Pentru a menține o capacitate operațională constantă, se aplică de regulă un „factor de multiplicare” de trei: un militar în serviciu, unul în pregătire și unul în odihnă. În acest context, instruirea a doar 200 de persoane pe an nu acoperă nevoile reale.
Un fost militar a subliniat că, în cazul achiziției de drone ieftine, nevoia de personal crește exponențial.
„Dacă se cumpără sute sau mii de unități, va fi nevoie de sute sau mii de operatori instruiți, altfel nu vor putea fi folosite eficient.”
RECOMANDAREA AUTORULUI
Controlul poluării intră în era dronelor: echipamente moderne pentru Garda de Mediu