Cheaguri de sânge pot să apară după administrarea vaccinului AstraZeneca, cu rată ridicată a mortalității, spun oameni de știință

Cheagurile foarte rare de sânge care pot fi cauzate de vaccinul Oxford-AstraZeneca coronavirus sunt mai agresive și mai mortale decât alte afecțiuni ale trombozei, spun oameni de știință.

Primul studiu de acest gen a examinat trombocitopenia imunitară indusă de vaccin și tromboza (Vitt), despre care cercetătorii au spus că au afectat aproximativ unu din 50.000 de pacienți sub 50 de ani, potrivit The Guardian.

Studiul care a fost realizat pe baza a 220 de cazuri confirmate și probabile în spitalele din Marea Britanie în perioada 22 martie – 6 iunie, a arătat că 23% dintre pacienții care au dezvoltat cheagul nu au supraviețuit.

Dar pentru cei care dezvoltă cheaguri de sânge, rezultatele „pot fi devastatoare”, a adăugat ea. „Afectează adesea persoanele tinere, altfel sănătoase și provoacă mortalitate ridicată. Acest lucru este deosebit de periculos atunci când pacientul are un număr scăzut de trombocite și sângerări la nivelul creierului”.

CLIMĂ Când vine iarna secolului în Europa. Meteorologii avertizează că vor fi perioade de ger provocate de vortexul polar

15:47

EXTERNE Friedrich Merz, omul care nu acceptă insulte. Cancelarul Germaniei a depus sute de plângeri penale pentru insultele primite online

15:39

„Poate afecta pe oricine”, a adăugat Beverley Hunt, director medical al Trombozei din Marea Britanie și profesor de tromboză și hemostază la King’s College din Londra.

50% din cazurile din scanare nu au prezentat nicio boală medicală anterioară și nu pare să existe factori individuali de risc individuali pentru sindrom, a spus Hunt.

Cercetătorii au descoperit că sindromul – numit trombocitopenie imunitară indusă de vaccin și tromboză (VITT) – a ucis 23% din cazurile analizate. Acest risc de deces crește dramatic la 73% la pacienții cu număr foarte scăzut de trombocite și sângerări cerebrale după formarea cheagurilor de sânge în creier, au spus ei.

VITT este similar cu afecțiunea raportată uneori la pacienții tratați cu heparină anticoagulantă, dar pare a fi „mai agresivă decât ceea ce am știut”, a spus Pavord.

Cercetătorii au definit VITT pe baza a cinci criterii, inclusiv debutul simptomelor la 5 până la 30 de zile după vaccinare, un număr scăzut de trombocite și prezența documentată a unui cheag de sânge.

Deși există unele rapoarte rare de efecte secundare asupra coagulării sângelui după vaccinul Pfizer / BioNTech , modul în care VITT a fost definit – aceste cazuri par a fi asociate în mod unic cu vaccinul l Oxford / AstraZeneca, au mai spus cercetătorii.

La începutul lunii mai, Comitetul mixt pentru vaccinare și imunizare (JCVI) a recomandat ca persoanelor sub 40 de ani să li se ofere o alternativă la vaccinul Oxford / AstraZeneca atunci când este posibil, în timp ce ratele de infecție rămân scăzute, după raportarea unor cheaguri de sânge foarte rare după primele injecții cu vaccin.

În cele 220 de cazuri confirmate și probabile de VITT din analiză, vârstele au variat între 18 și 79 de ani, cu o mediană de 48 de ani. Aproximativ 85% au avut sub 60 de ani, deși majoritatea persoanelor în vârstă au fost vaccinate.

Dar asta nu înseamnă că vaccinul Oxford / AstraZeneca nu trebuie administrat persoanelor cu vârsta sub 60 de ani.