Oana Gheorghiu susține că a mai găsit o companie de stat care nu face nimic

Vicepremierul demis Oana Gheorghiu critică situația Societății de Strategie pentru Piața de Gros, companie de stat care, potrivit documentelor citate de aceasta, nu mai desfășoară activități generatoare de valoare adăugată, dar pentru care este în derulare selecția unui nou Consiliu de Administrație.

În spatele acestei companii de stat se află o creanță de aproape 20 de milioane de euro pe care statul încearcă să o recupereze.

ENERGIE Companiile de consultanță energetică atrag atenția că războaiele din Iran și Ucraina duc la scumpirea transporturilor maritime

20:49

RĂZBOI Peste 1.700 de militari ucraineni, încercuiți în Harkov de forțele ruse în ultimele 24 de ore

20:47

 Loading ...

Oana Gheorghiu: „Cea mai elaborată formă de a nu face nimic”

Oana Gheorghiu descrie Societatea de Strategie pentru Piața de Gros drept „probabil cea mai elaborată formă de a nu face nimic, cu acte în regulă” finanțată în prezent de stat.

Ea precizează că societatea, înființată în urmă cu 29 de ani, are oficial cod CAEN pentru activități de studiere a pieței și sondare a opiniei publice. Rolul său s-ar fi redus însă în timp, iar în prezent ar consta în principal în menținerea legăturii dintre Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) și lichidatorul judiciar al societății Piața de Gros SA.

Mai mult, Oana Gheorghiu subliniază că documentul aferent procedurii de selecție a noilor administratori precizează chiar că societatea „nu mai desfășoară o activitate care să producă valoare adăugată”.

„Asta e tot: o firmă cu sediu, cu conducere, cu personalitate juridică, al cărei rol oficial e să răspundă la telefon în numele statului.
Și totuși, exact această firmă e acum în plină procedură de selecție de consiliu de administrație. Pentru un job pe care propriul document de așteptări îl descrie drept lipsit de valoare adăugată”, transmite Oana Gheorghiu, marți, pe Facebook.

Active greu de valorificat

Piața de Gros SA a fost înființată în 1997, beneficiind de finanțare BERD și de fonduri de la Ministerul Finanțelor. Proiectul trebuia să permită ulterior statului să-și recupereze investiția, însă societatea a acumulat pierderi și a ajuns în insolvență.

Principalul său activ a fost vândut în 2010 pentru 3,8 milioane de euro, iar compania se află în faliment din noiembrie 2013.

„Ministerul Finanțelor are de recuperat 101.774.024,67 lei (aproape 20 milioane Euro). Capitalurile proprii ale firmei sunt -105.311.391 lei.
Ce mai are de vândut ca să acopere asta? Trei active:

• Un centru agricol la Grădiștea (Călărași), evaluat la 670.000 euro, scos deja la mai multe licitații – fără succes, din moment ce acum Adunarea Creditorilor a decis să-l vândă prin lichidare la minimum 45% din evaluare, adică sub 302.000 euro.
• O proprietate în Giurgiu, unde firma deține clădirile (20 la număr) și terenul de sub ele, dar nu restul parcelei – acela aparține unor persoane fizice de negăsit pentru lichidator (există și un litigiu vechi cu ei). Lichidatorul a decis totuși să vândă «în situația juridică actuală», ceea ce reduce drastic șansele. Evaluare: 781.100 euro, cu vânzare aprobată la minimum 90% (circa 703.000 euro). Terenul apare cu 14.118 mp în acte, dar doar 3.037 mp la măsurătoare, adică mai puțin de un sfert din ce scrie pe hârtie.
• Un teren și trei construcții în Sintești, cu proces în curs pentru clarificarea proprietății. Aici apar două suprafețe pentru același teren, 14.792 mp în acte și 30.007 mp în paranteză, de peste două ori mai mare. Plus un litigiu cu o persoană fizică: tribunalul a dat câștig de cauză firmei, s-a făcut apel – iar în unele etape chiar lichidatorul judiciar a atacat cu apel o decizie favorabilă propriei firme. Activul nu poate fi nici evaluat, nici vândut până nu se lămurește situația.

Așadar, în cel mai optimist scenariu: cele două active evaluabile se vând exact la pragul minim aprobat, iar Sintești nu aduce nimic, recuperarea e de 1 milion Euro”, explică ea.

Cheltuielile de „personal” au crescut fără angajați

Oana Gheorghiu atrage atenția și asupra faptului că Piața de Gros SA nu mai are angajați din 2022, însă cheltuielile de personal ar fi crescut în 2025 cu 18,7%, până la aproape 230.000 de lei. Potrivit vicepremierului demis, sumele reprezintă în principal indemnizațiile conducerii și ale administratorului special.

„Între timp, Piața de Gros SA n-are niciun angajat din 2022 încoace, dar în 2025 cheltuielile de personal au crescut de la 193.610 la 229.910 lei (+18,7%), iar cele cu «prestații externe» de la 75.141 la 114.520 lei (+52,4%).

Rezultatul: profitul net de 63.239 lei din 2024 a devenit o pierdere de 4.516 lei în 2025. Fără angajați, cheltuielile de «personal» cresc pentru că, în realitate, «personal» înseamnă aici indemnizațiile directorului și administratorului special.

Din chiriile de aproape 6.000 de euro pe lună se plătesc directoratul, comisionul lichidatorului și avocații.

Dobânzi către creditori? Zero: sunt în faliment, deci nu se plătesc.

Pe scurt: o firmă care recunoaște oficial că nu produce nimic e în plin proces de angajare a unui nou consiliu de administrație, ca să «supravegheze» o altă firmă falimentară de aproape 13 ani, fără angajați dar cu cheltuieli de «personal» în creștere, administrând terenuri ale căror suprafețe nimeni nu pare să le fi măsurat corect.

Totul pentru o creanță din care statul speră, în cel mai bun caz, să recupereze 1 milion Euro din 20 milioane Euro cât are de recuperat”, a adăugat vicepremierul demis.