Pe drumul ȘPĂGII. Cum vede un psiholog „flagelul” istoric din ADN-ul românilor: „Trebuie să ne intre în sânge”

Bacşiş, ciubuc, peşcheş, plocon, dare de mână, recunoștință, favor, mită. „Spovedania” lui Dragoș Anastasiu, fost vicepremier în Guvernul Bolojan,  a deschis „Cutia Pandorei”, în ceea ce privește șpaga la români, sub toate formele ei. În realitate, șpaga a devenit, de-a lungul timpului, „o sabie” cu două tăișuri – psihologii spun că o avem scrisă  în ADN – folosită pentru vremuri de „supraviețuire”, așa cum s-a tot clamat, pe la case mai mari, în această perioadă.

Șpăgi vechi la vremuri noi

Ce îi determină pe oameni să perpetueze practica prin care oferă sume de bani sau orice alte avantaje pentru a-și rezolva diverse probleme? Primează etica sau interesul personal? Morala sau recunoștința? Metehne vechi la vremuri noi? 

TEHNOLOGIE Cea mai bizară expoziție a anului 2025 de la Art Basel Miami: Robo-câini cu chipurile miliardarilor americani Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos

23:57

EXTERNE Șoferii care vor primi bani dacă stau mult timp în trafic. Măsura, implementată din 2026

23:20

Despre mita la români s-ar putea scrie adevărate tratate. Fie ele de supraviețuire, de regrete sau de îmbogățire.

Analizând istoric datele despre corupție, specialiștii consultați de Gândul, au povestit că o întâlnim, ca fenomen al existenței umane și la egipteni și la greci, dar mai ales la romani, încă din cele mai vechi timpuri.

La noi, la români, ca de altfel oriunde în lumea asta, găsim, de sute de ani, practici privitoare la peșcheș, bacșiș, mită, trafic de influență, șantaj, cointeresare materială, toate aducătoare de avantaje sau bunuri necuvenite.

„Ca să poți să deschizi o ușă, trebuia mai întâi să dai ceva, de la un buchet de flori până la celebrul plic”

Aida Ivan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, a explicat pentru Gândul –  că, de la banalul buchet de flori până la celebra mită, vehiculată în dosarele cu greutate –  acest gest reflex a intrat deja în ADN-ul nostru cultural. 

„Pentru noi, pentru români, este o chestiune culturală. Și nu doar pentru români, în general pentru zona latină și cea balcanică, ideea de bacșiș, pe care am împrumutat-o, este, într-adevăr, intrată în ADN-ul nostru cultural. În primul rând, acest lucru a apărut, pentru că am trăit o perioadă foarte lungă de timp, când ne-am învățat că doar așa se puteau obține niște servicii care, de altfel, erau firești.

Dar, ca să poți să deschizi o ușă, trebuia mai întâi să dai ceva, de la un buchet de flori până la celebrul plic. Însă, pentru noi există credința că așa poți să obții ceva. Avem nevoie de educație, pentru a înțelege că putem rezolva o problemă într-un mod natural, legal,  fără aceste lucruri, fără mită sau bacșiș, oricum i-am spune. Este nevoie de multă educație, educație civică, atât din partea celui care dă, cât și din partea celui care ia. Remarc cu bucurie că în anumite medii oamenii încearcă se scape de acest obicei. În unele cazuri, chiar reușim asta.

Am observat că există locuri unde înainte nu ți se rezolva absolut nicio problemă, dacă nu te duceai, nu erai drăguț, cum se spune, cu  X sau cu Y. În momentul ăsta, chiar se pot rezolva niște probleme, fără să se întâmple asta. Dar da, în mintea omului există încă credința că așa se rezolvă un lucru și altfel nu se poate”, a mărturisit psihoterapeutul.

„Este importantă educația noastră și felul în care ne educăm și copiii”

Aida Ivan punctează că, pentru a înlătura aceste tare, pe care le-am deprins și le-am cultivat în timp,  este nevoie de educație civică, atât din partea celui care dă, cât și din partea celui care ia.

Psihoterapeutul susține că generația tânără începe să scape de complexul „a da” sau „a oferi”, pentru a rezolva o problemă care n-ar trebui să fie văzută ca pe un favor, ci ca pe un act de normalitate.

„Leacul este educația și cumva o reglementare foarte clară legală din partea statului în general, care trebuie să traseze foarte bine regulile jocului. Apoi, este importantă educația noastră și felul în care ne educăm și copiii. Trebuie să ne intre în sânge faptul că, dacă ai un drept poți să te duci să discuți și să se rezolve, fără să fie nevoie să dai ceva, pentru ca cineva să te bage în față, să nu mai fie favoritisme. A  rezolva o problemă n-ar trebui să fie un favor, ar trebui să fie un act normal, natural și absolut firesc.

De altfel, tinerii noștri au început să nu prea mai aibă aceste deprinderi, pentru că ei au acces la alte informații, au prieteni prin alte țări, călătoresc mai mult. Lucrurile astea, ușor-ușor pentru ei deja se diluează. Adică, copiii mei, de exemplu, nu mai au lucrul ăsta. Nu li se mai pare normal să se ducă undeva și să fie nevoie să dea ceva ca să rezolve o problemă. Se duc pur și simplu și cer. După mine, asta este un este un lucru extraordinar, înseamnă că primul pas este făcut”, a conchis Aida Ivan.

Ce spun cei mai importanți oameni în stat despre șpagă

Revenind în zilele noastre, președintele Nicușor Dan ne-a spus cu zâmbetul pe buze că nu-și amintește dacă a dat vrodată mită, în  timp ce Ilie Bolojan a recunoscut că s-a mai „împiedicat”, din când în când, de câte-un polițist, prin vamă.

Premierul a precizat apoi că nu a dat mită la poliţie şi că atunci când era comerciant existau nişte practici de a te opri pe drum şi a-ţi căuta nod în papură.

„Nu am spus că am dat mită la poliţie, am spus că erau nişte practici de a te opri pe drum şi de a-ţi căuta nod în papură. Şi aveai două posibilităţi, să iei amenzi sau să rezolvi formula prieteneşte. Şi fiecare om a procedat aşa cum a considerat de cuviinţă şi ani de zile în România, dacă nu recunoaşteam că am avut sisteme publice care au funcţionat în mod fundamental defectuos, vă rog să vă gândiţi cum se intra în România înainte de a fi în UE, în zona Poliţiei de frontieră. Vă rog să vă gândiţi cum se intra în zona vămii”, a spus premierul întrebat despre afirmaţiile sale referitoare la perioada când era comerciant.

Dragoș Anastasiu, revelație despre mita de spraviețuire

Timp de opt ani, companiile din grupul Eurolines, deținute de vicepremierul Dragoș Anastasiu, ar fi plătit mită unui funcționar ANAF pentru a evita probleme fiscale.

Vicepremierul Dragoş Anastasiu a declarat, în conferință de presă, că „există două tipuri de şpăgi – şpăgi de supravieţuire şi şpăgi de îmbogăţire”, precizând că, în situația în care s-a aflat el, a fost vorba despre supraviețuire. „Sunt un onest și integru”, a ținut să sublinieze oficialul.

„Din punctul nostru de vedere, treaba a fost din zona de supravieţuire. În perioada de timp în care au continuat aceste contracte până la un moment dat, după care, mult mai mult, facturi neplătite, pur şi simplu facturi neplătite, în toată perioada asta a fost zona de frică şi de supravieţuire. În toată această perioadă compania mea a plătit 75 de milioane de lei impozite la stat. 75 de milioane de ron. În toată această perioadă”, a mai afirmat el.

Și Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor, a fost acuzat că ar fi dat șpagă de șase ori înainte să denunțe trei angajați ai unui ocol silvic, condamnați definitiv între timp.

Oficialul a reacționat pe pagina sa de Facebook, după ce a fost acuzat că ar fi dat mită pe vremea când era un tânăr om de afaceri.

„În derularea unui contract comercial, în anul 2012, am lucrat cu muncitori zilieri, pe care, conform legii, îi treceam în Registrul pentru Zilieri și pe care îi plăteam zilnic, evidențiind aceste plăți în contabilitatea societății.

 Am observat, la un moment dat, însă, că reprezentanții Ocolului Silvic, cei care coordonau una dintre echipele de zilieri, rețineau sume de bani care nu se justificau, nici în cheltuielile organizării de șantier și nici în plata zilierilor, dând de înțeles că sunt comisioane, fără să explice destinația și justificarea lor, motiv pentru care am considerat că sunt plăți nelegale şi am sesizat imediat autoritățile.

Pentru a avea dovezi și a ajuta organele de anchetă, toate aceste discuții cu reprezentanții Ocolului Silvic au fost înregistrate de un reprezentant al firmei”, a precizat ministrul Transporturilor pe pagina sa de Facebook.

Departamentul de Stat al SUA: „Spitalele, poliția și vămile din România, afectate de corupție și abuzuri”

Departamentul de Stat al SUA a publicat, în 2023, raportul anual privind respectarea drepturilor omului în România, care arată că drepturile omului sunt afectate de „corupția guvernamentală gravă”, iar autoritățile au acționat uneori insuficient împotriva oficialilor care au comis abuzuri.

Mita frecventă în sistemul de sănătate este un alt semnal de alarmă pe care îl trage raportul Departamentului de Stat al SUA. 

„Mita a fost percepută ca fiind frecventă în sectorul public, în special în sistemul de sănătate. Mass-media a relatat că, în cursul anului, Direcția Națională Anticorupție a urmărit penal peste 50 de cazuri legate de corupția din sistemul de sănătate, inclusiv cazuri împotriva unui manager, șapte medici și trei directori de spitale.”

„Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite”, scrie raportul SUA, citând informații ale Transparency International, care a observat niveluri ridicate de corupție la vamă și în interiorul unităților de poliție.

Mita la români, o poveste cu final deschis

De ce dăm mită? – O eternă întrebare pe care au încercat s-o decripteze și alții, cu mult înaintea noastră. Contele francez Louis Langeron descoperea, în memoriile sale, acum 200 de ani, o explicaţie a mentalităţii locuitorilor de pe meleagurile țării noastre.

O mărturie a vremurilor care rămâne cu atât mai valoroasă și onestă, cu cât venea din partea unui străin, fără legătură cu metehnele românilor din acele timpuri.

„Mai înrâuriţi de către grecii din Fanar, căci un mare număr se află stabiliţi la Bucureşti, mulţi boieri din Ţara Românească au josnicia acestora, lăcomia lor, cruzimea lor şi, totodată, credinţa pe care o au ei faţă de turci.“

Jurnalul contelui, citat de Neagu Djuvara în „Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne“, descrie că Langeron era intrigat de această lume pe care n-o înţelegea și care i se părea bulversantă din punct de vedere al reperelor sale. 

„Cuvintele ordine, dreptate, cinste, onoare sunt adesea uitate în Ţara Românească. Aici, toate slujbele se cumpără, adică se plăteşte dreptul de a săvârşi orice crimă fără a fi pedepsit. Fiecare slujbă, în scurt timp, îl îmbogăţeşte pe cel care o cumpără, dar, după un an, trebuie s-o părăsească sau s-o lase altuia – căci încă un abuz al acestei cumplite cârmuiri (n.r. – fanariotă) este ca un slujbaş să nu stea niciodată mai mult de un an într-o slujbă, oricare ar fi ea; 

Atunci vine la Bucureşti, unde se dedă unui lux neînfrânat şi de prost-gust, risipeşte la iuţeală rodul jafurilor sale şi, după doi ani de stat degeaba, mai cumpără o slujbă, se îmbogăţeşte din nou de pe urma ei, ca să vină iar în capitală şi să trăiască tot pe picior mare. Acesta este cercul vicios al boierilor din Ţara Românească“, explica Langeron, așa cum se arată într-un material publicat în Historia.ro, despre povestea mitei la români.

Rămâne de văzut dacă generația tânără – prin educație și prin schimbarea mentalităților – va bloca flagelul șpăgii la români, o poveste care, cel puțin deocamdată, pare una fără sfârșit.

Sursă foto: colaj Gândul 

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ce spune ministrul Transporturilor despre acuzația că a dat mită: „Am acceptat să particip la un flagrant pentru probarea infracțiunilor”
• Dragoș ANASTASIU a mutat activitatea firmei care a dat mită, apoi a VÂNDUT totul unui gigant german: „Ajunsese la 150 de milioane de euro”