ANALIZĂ | Profesorul James Horncastle, bătălia pentru Bahmut și DORINȚA ASCUNSĂ a lui Vladimir Putin: ”O aventură prost planificată”
Profesorul James Horncastle – Departamentul de Științe Umaniste Globale al Universității Simon Fraser din British Columbia, Canada – analizează luptele acerbe și sângeroase care se dau pentru cucerirea orașului ucrainean Bahmut.
După luni de zile în care mult-lăudata armată a Federației Ruse nu a reușit să obțină nicio victorie importantă pe frontul ucrainean, lupta pentru cucerirea orașului Bahmut, din regiunea Donețk, a devenit vitală pentru ambițiile lui Vladimir Putin.
Lipsit de o importanță strategică evident, fapt confirmat de majoritatea analiștilor militari, orașul Bahmut s-a transformat într-o ”țintă” cu valoare simbolică pentru Moscova, iar Vladimir Putin nu concepe să rateze (și) aici.
”Simbolismul nu este nou în război. Bătălia de la Stalingrad, deși a avut calcule strategice, a fost importantă și datorită faptului că Hitler a insistat asupra valorii sale simbolice.
Mai mult, actele simbolice pot avea un impact strategic dincolo de preocupările lor militare imediate. Problema apare atunci când simbolismul depășește strategia”, notează profesorul James Horncastle în analiza publicată de The Moscow Times.
”Războiul urban îi favorizează pe apărători”
Orașul Bahmut – din punct de vedere strict militar – nu schimbă în mod semnificativ soarta războiului din Ucraina.
Rusia, cu toate că este superioară din punct de vedere militar, nu a reușit să cucerească orașul, iar profesorul James Horncastle precizează că un astfel de ”război urban” îi avantajează, de la bun început, pe cei care se află în apărare, nu în atac.
”Războiul urban îi favorizează pe apărători deoarece aceștia posedă o cunoaștere în amănunt a terenului, pe care agresorii nu o au. În plus, atunci când o armată se bazează pe artilerie și bombardamente tactice în măsura în care o face armata rusă, riscă să creeze noi poziții defensive inamice în dărâmăturile apărute.
Aceasta este o lecție pe care armata rusă a trebuit să o reînvețe de mai multe ori, în special în Cecenia, și a uitat-o încă o dată”, notează profesorul James Horncastle.
Propaganda sovietică și ”inima Rusiei”
Orașul Bahmut a devenit centrul eforturilor de război ale Rusiei, consideră analistul, chiar dacă ”argumentele Rusiei pentru războiul din Ucraina s-au schimbat de-a lungul timpului”. Însă firul de legătură este acela că că invazia a avut ca scop protejarea populației etnice rusofone a Ucrainei.
”Bahmut se află în ceea ce Rusia consideră Republica Populară Donețk, o zonă a Ucrainei cu o populație etnică rusă semnificativă. Pentru ca Rusia să revendice victoria, trebuie să controleze regiunile ucrainene Donețk și Lugansk. Aceste două regiuni alcătuiesc împreună Donbasul, o regiune care are o semnificație culturală pentru identitatea rusă. Propaganda sovietică din anii 1920, de fapt, a identificat regiunea ca inima Rusiei.
Prin urmare, președintele rus Vladimir Putin nu poate suferi, cu ușurință, înfrângeri în această regiune. Studiile asupra modului în care războiul afectează popularitatea lui Putin sunt, desigur, problematice. Ceea ce se știe, însă, este că Vladimir Putin se bazează pe sprijinul naționaliștilor ruși pentru a-și menține poziția, iar cucerirea Donbasului este crucială”, consideră James Horncastle.
Putin, un ”arbitru al puterii”
Potrivit profesorului James Horncastle, ”Țarul” de la Kremlin are o permanentă dorință ”ascunsă”, respectiv aceea de a fi un ”arbitru al puterii”, iar de aici pornesc toate acțiunile pe care le ordonă.
Numai că acest scenariu implică și riscuri, alături de ”dezavantaje grave”, iar exemplul dat este cel al Grupului Wagner.
”Putin a reușit să stabilească un sistem în care responsabilitățile suprapuse înseamnă că el acționează în cele din urmă ca arbitru al puterii. Deși acest sistem este eficient în menținerea poziției sale în politica rusă, are unele dezavantaje grave.
Acest lucru este evident mai ales în cazul Grupului Wagner, organizația de mercenari care a fost creată pentru a permite Moscovei să se angajeze în acțiuni militare în străinătate, menținând în același timp negarea plauzibilă. De la invazia rusă a Ucrainei, Grupul Wagner a devenit o ramură de facto a forțelor armate obișnuite ale Rusiei. Tactica valului uman implică o armată care trimite un număr mare de soldați pentru a copleși apărarea adversarului și, prin natura lor, provoacă atacatorului pierderi semnificative.
Creșterea rapidă a dimensiunii Grupului Wagner înseamnă, însă, că are nevoie de mult mai multe resurse decât în trecut. Nevoia de provizii a Grupului Wagner îl aduce în competiție directă cu armata rusă”, concluzionează profesorul James Horncastle.
”Bătălia de la Bahmut întruchipează aventura prost planificată a Rusiei în Ucraina. Chiar dacă forțele ruse reușesc să cucerească orașul, pierderile suferite și contrele din cadrul Forțelor Armate vor atârna ca un sabie asupra eforturilor Rusiei, pentru restul războiului”
James Horncastle
Citește și: