Proiectul la care visează România de peste 100 de ani, pus în aplicare. Ceaușescu nu-i înțelesese rostul

Care este proiectul la care România visează de peste 100 de ani și care a fost pus, recent, în derulare. Nicolae Ceaușescu îl respinsese. Este vorba despre un proiect uriaș, la care țara noastră visa de un veac, dar care a fost abandonat de multe ori, scrie evz.

Este vorba, prin urmare, de Canalul Siret-Bărăgan. Primele studii s-au făcut în anul 1912, iar proiectul a trecut și prin mâinile fostului dictator. Dar acesta avea alte ambiții și nu i-a înțeles, pe deplin, rostul. Deoarece Moldova și Bărăganul sunt printer cele mai afectate de secetă zone din România, un astfel de canal ar ajuta la irigarea unor suprafețe uriașe de teren agricol, care, altfel, ar fi la mâna naturii.

Anul acesta, autoritățile s-au decis să scoată acest proiect din sertar și să îl pună în aplicare. Mai exact,o parte a Canalului Siret-Bărăgan, cu o lungime totală de 198 km, a fost scoasă la licitație, pentru proiectare, execuție, reabilitare zonelor deja realizate și amenajarea unor construcții hidrotehnice, de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

APĂRARE Oana Țoiu a discutat la Munchen despre coordonare sporită pe Flancul Estic și investiții în inovație militară

22:31

Proiectul a ajuns și pe masa lui Nicolae Ceaușescu

Este vorba despre un prim lot, cu o lungime de 23 km, inclus în Etapa I de execuție (51,7 km). Valoarea acestor lucrări este estimată la 200 milioane de euro. Din lotul scos acum la licitație, 5,71 km au fost realizați, însă au nevoie de reabilitare, iar restul se află în diverse stadii de execuție.

Canalul Siret-Bărăgan va debuta de la Acumularea Călimănești de pe Siret (județul Vrancea) și se va opri la lacul Dreidu, situate la nord de Capitală, pe râul Ialomița. Lățimea acestui canal la suprafața apei va fi de 57 metri, iar adâncimea de 7 metri.

De precizat este că acest canal ar putea adduce beneficia uriașe agriculturii, mai ales în Bărăgan, considerat în perioada interbelică drept „grânarul Europei”.

În anii secetoși, el asigura apă pentru irigații în nordul și centrul Câmpiei Bărăgan, respective 518.000 ha, și pe 700.000 ha în anii medii. Pentru o mare parte din aceste suprafețe irigarea s-ar face gravitational, fără consum de energie electrică pentru stațiile de pompare.

În anul 1972, acest proiect a ajuns și pe masa lui Nicolae Ceaușescu. Dar el era interest de o legătură navigabilă de la București, pe Valea Argeșului, care să fie apoi prelungită cu navigabilizarea Argeșului până în zona Pitești.

CITEȘTE ȘI:

Leguma pe care Nicolae Ceaușescu nu o mânca niciodată. Motivul este unul absurd

Motivul ireal pentru care Nicolae Ceaușescu nu a băut cafea niciodată