Am ajuns la Luvru, în Paris, într-un final de ianuarie friguros și ploios al lui 2025. În ciuda vremii, cozile de la intrare erau atât de mari parcă sfidau vremea de afară. Nimeni nu simțea frigul, iar toți cei de la coadă, fie că erau români, portughezi, spanioli, chinezi sau americani așteptau înfrigurați să vadă ce comori li se arată pe holurile celebrului muzeu.
Pentru orice vizitator obișnuit, accesul în Muzeul Luvru nu este unul deloc ușor. Într-o primă fază, trebuie să ai rezervare online, iar accesul în incintă se face prin mai multe intrări.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fimg_20250131_104823181_hdr-1-1280x960.jpg)
Am așteptat să vină ora la care aveam programare la o coadă interminabilă, însă s-a dispersat repede, imediat ce s-au deschis ușile, având în vedere maniera de organizare a angajaților muzeului.
Am trecut, ca orice vizitator, de controlul de securitate al bagajelor, la fel cum se întâmplă la aeroport. Nu ai voie înăuntru cu apă sau mâncare din afară.
La parterul muzeului și chiar la etaje sunt amenajate restaurante sau cafenele unde te poți opri din vizitat ca să mănânci sau să te odihnești.
Când am intrat, în spațiul de la parter am întâlnit și soldați înarmați care patrulează prin zonă tot timpul.
De altfel, i-am întâlnit în toate zonele vizitate frecvent de turiști, din Paris.

Sala Apollo în care erau expuse bijuteriile
În fiecare sală în care am intrat, printre care și Galeria Apollo, există anumite obiecte care sunt mai valoroase și care sunt prevăzute cu sisteme de alarmă suplimentare și chiar cu măsuri de protecție sporite.
Gioconda este un astfel de exemplu. De când cu episodul celor care au aruncat cu supă de roșii pe tablou, muzeul a interzis turiștilor să se mai apropie la mai puțin de 10 m de pictură și este protejată cu un geam de securitate. Pe lângă angajații muzeului care păzesc nonstop.

De departe, locul în care cei mai mulți turiști petreceau mai mult timp în fața vitrinelor este cel în care erau expuse bijuteriile, dar și alte obiecte de toaletă care i-au aparținut împăratului, din pietre prețioase sau semiprețioase.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fimg_20250131_104448623_hdr-1-960x1280.jpg)
Bijuteriile lui Napoleon, pe lângă alte obiecte de toaletă din pietre prețioase sau semiprețioase, erau expuse în Sala Apollo și erau protejate de niște geamuri de securitate foarte groase prin care abia puteai să fotografiezi obiectele expuse.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fimg_20250131_104600322_hdr-1-1280x960.jpg)
Abia puteai să te apropii de geamuri ca să vezi bijuteriile de aproape, iar ca să le fotografiezi era un adevărat efort fizic, ca să-ți faci loc prin mulțimea de turiști veniți din toată lumea, care flanca vitrinele din toate părțile.
Mai mulți angajați ai muzeului supravegheau ca nimeni să nu atingă geamurile, pe lângă camerele de supraveghere montate mai peste tot.
Celebrul Diamant Regent era expus alături de în coroana pe care hoții n-au reușit s-o fure. Se știe că acesta a fost montat în diadema Împărătesei Eugenie.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2F5bf731c0-6dfe-4dab-b613-2582dc5c7757-960x1280.jpg)
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2Fcoroana-960x1280.jpg)
Textul care însoțea diadema
RECOMANDAREA AUTORULUI: