UPDATE. Turiştii care au rămas blocaţi pe Jepii Mici au fost recuperaţi de salvamontişti

Salvamontiştii din Prahova intervin, sâmbătă, pentru recuperarea a 7 turişti care au rămas blocaţi în Masivul Bucegi, într-o zonă cu risc mare de alunecare.

Update:

Cei 7 turiştii francezi care au rămas blocaţi pe traseul Jepii Mici din Masivul Bucegi, au fost recuperaţi de salvamontişti şi coborâţi în staţiunea Buşteni, potrivit Agerpres.

Update:

Salvamontiştii precizează că cei 7 turişti sunt francezi. Ei intenţionau să ajungă la Babele şi nu ştiau că pe munte zăpada este foarte mare.

SCANDALOS În plină criză economică, Oradea liberalilor Ilie Bolojan și Florin Birta a uitat de criza economică. Alocare de aproape 2,5 milioane de lei, bani publici, pentru organizarea celor trei zile de festival care marchează „Ziua Orașului”. Pentru ce evenimente au fost cheltuiți banii

18:48

INEDIT Dedesubturile lui „supat”. De unde vine acest cuvânt, de fapt, potrivit experților

18:29

„Pentru că erau îmbrăcaţi de stradă şi încălţaţi cu adidaşi, la jumătatea traseului au rămas blocaţi şi nu au mai putut nici să înainteze si nici să coboare. Au cerut ajutor şi acum echipe de salvamontişti din Buşteni şi Prahova se deplasează spre ei”, precizează salvamontiştii.

Știre inițială

Conform Salvamont Prahova, cele 7 persoane au rămas blocate pe Valea Jepii Mici.

„Zona este foarte grea, cu zăpadă multă şi risc de alunecare”, spun salvamontiştii.

Turiştii se afla în dreptul cascadei Caraiman, iar salvamontiştii afirmă că zona este expusă riscului maxim.

Reprezentanţii Salvamont Prahova nu pot preciza, deocamdată, dacă printre turiştii blocaţi sunt şi copii, pentru că încă nu au ajuns la ei.

În Masivul Bucegi, meteorologii anunţă risc mare de producere a avalanşelor, de gradul 4 din 5.

Intervenţie a salvamontiştilor pentru recuperarea a 7 turişti blocaţi pe Jepii Mici

Conform meteorologilor, la altitudini mai mari de 1.800 metri, stratul de zăpadă este umezit puternic în partea sa superioară, inclusiv în apropierea crestelor şi are dimensiuni importante. În partea superioară se întâlneşte un strat puţin stabilizat şi umed, intercalat cu câteva cruste de gheaţă şi depus peste straturile vechi ce au o rezistenţă scăzută spre sol, unde se întâlnesc cristale tip cupă, mai ales pe versanţii nordici. Vremea caldă şi ploile vor favoriza în continuare umezirea şi topirea stratului. Pe pantele mai înclinate, stratul instabil şi umed de zăpadă din partea superioară a stratului de zăpadă poate aluneca sponta peste cel vechi, ducând la declanşarea de avalanşe de dimensiuni medii şi chiar mari dacă sunt angrenate straturile subiacente, riscul fiind amplificat la supraîncărcări oricât de mici.

Sub 1.800 de metri, temperaturile crescute şi ploile vor conduce la topirea accelerată a stratului. Spontan se pot declanşa avalanşe de mici dimensiuni şi izolat medii unde sunt prezente acumulări mai vechi de zăpadă, în zona 1600-1800 m, riscul fiind crescut la orice supraîncărcări. Avalanşe declanşate la peste 1800 m pot coborî şi la altitudini joase, pe anumite văi.