„Se știe, nu se face nimic”. Manager Dexonline, despre expresia care a încins spiritele la BAC: Șanse să fie întâmplare, sub 1% | DECLARAȚII EXCLUSIVE

„De bună seamă” că învățământul românesc nu se dezminte și aduce mereu surprize. Cum niciun examen important, mai ales cel al maturității, nu poate trece neobservat, expresia „de bună seamă”, căutată atât în timpul examenului, cât şi în dimineața primei probe de bacalaureat, cea de la limba română – atunci când se presupune că nimeni nu ar fi trebuit să știe subiectele – a stârnit semne de întrebare și controverse cu privire la confidențialitatea subiectelor.

Radu Borza, manager la Dexonline, a explicat pentru Gândul care a fost relevanța statistică a acestei expresii și de ce consideră specialistul în IT că nu a fost o simplă coincidență numărul mare de căutări.

CONTROVERSĂ Președintele Belarusului dezvăluie o întâlnire secretă cu emisarii lui Zelenski. Lukașenko spune că, dacă va intra în război, totul se va schimba

00:10

REACȚIE Scandal uriaș după decizia lui Emil Boc: Rusia cere sancționarea României

00:05

„Am calculat șansele să fie întâmplare și a dat ceva cu zero virgulă la sută”

„Da, căutările au fost făcute și noi știm că ele s-au făcut și în timpul examenului (în ceea ce privește expresia „de bună seamă” – n.r.), dar și înainte. Și treaba asta durează de foarte mult timp. Înainte de examen au fost câteva zeci de căutări. Poată să nu pară mult, dar având în vedere că media lunii anterioare a fost o căutare pe zi, este o informație de relevanță statistică destul de mare.

Am calculat șansele să fie o întâmplare și a dat ceva cu zero virgulă la sută. Și în timpul examenului, de la ora 9.00 la 10.00 au fost cam 100 de căutări. Este adevărat, în scădere față de anii anteriori, pentru că știu că în 2017 au fost mii de căutări în prima oră a examenului”, a spus managerul aplicației Dexonline.

Sursă: site Dexonline

Radu Borza susține însă că nu este prima dată când se întâmplă un astfel de lucru și când căutările surprinse pe internet creează suspiciuni cu privire la corectitudinea anumitor examene.

„Prima dată, am semnalat această problemă în 2016, pe blogul meu, și în 2017 ne-am hotărât la dexonline să facem un fel de farsă și am înlocuit definițiile. Am făcut un script, un fel de inteligență artificială, care să deducă din căutări cam care ar fi cuvintele date la bacalaureat. Bine, atunci era doar simularea, nu era examenul pe bune. S-au prins foarte mulți în nadă.

S-a făcut ceva vâlvă atunci, iar televiziunile au întrebat la minister. Noi doar am semnalat. Rolul nostru nu este totuși să avem grijă de ce se întâmplă, asta este treaba guvernanților. Noi nu ne pricepem la învățământ, dar suntem experți IT și am putea ajuta să nu mai existe aceste suspiciuni.

De mult timp se întâmplă aceste lucruri, ele se știu și nu se face nimic. Pentru mine este mai mare acest semn de întrebare decât faptul că cineva încearcă să copieze. Adică, elevul care încearcă să copieze este pe riscul lui, va fi eliminat. Cel care, în schimb, face poze și după aceea distribuie subiectele cui trebuie, este foarte greu de detectat”, mai punctează specialistul în IT.

”Ar fi mai simplu să generăm mii de subiecte, pe care să le compună și să le aleagă computerul aleatoriu, în dimineața examenului”

Radu Borza crede că este greu de controlat o posibilă fraudă, dacă examenele vor rămâne în forma actuală, cu un număr limitat de variante de subiecte, din care se extrage una în dimineața examenului.

Toată lumea a început să caute soluții împotriva fraudei, în afară de Minister, unde, evident, totul e bine!. Dar, în realitate, este imposibil de rezolvat problema dacă menținem coordonatele existente ale subiectelor de examen:  preparate din timp; un număr mic de variante; cerințe care se pot copia de pe net; „protejate” (de cine?!) pe lungul lanț de la propunere la examen.

În loc să pierdem energie să căutăm cazurile de fraudă, ar mult mai simplu să generăm mii de subiecte, pe care să le compună și să le aleagă computerul aleatoriu, în dimineața examenului, iar subiectele să nu poată fi rezolvat prin simple căutări”, propune Radu Borza, pe blogul său.

Sursă: site Dexonline

Ministrul Educației nu crede că au fost „scăpări” de subiecte la bacalaureat

Legat de discuțiile din jurul căutării expresiei ”de bună seamă” pe internet, înainte și în timpul primei probe a examenului de bacalaureat, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, susține că este un rezultat care nu poate fi corelat ştiinţific cu o potenţială ieşire a subiectelor în spaţiul public.

Ministrul a anunţat că va dispune şi un audit informatic, dar în urma verificărilor făcute nu sunt suspiciuni cu privire la potențiale scăpări ale subiectelor înainte de examen.

Ca idee, spaţiul de lucru unde se desfăşoară acest proces este unul securizat, toţi aceia care au acces la subiect în acea dimineaţă au telefoanele lăsate la intrare, sigilate, nimeni – şi am verificat, pentru că este monitorizat audio-video – nu a comunicat cu cineva din exterior. Deci, din punct de vedere al posibilităţii de a scăpa subiectele în spaţiul public, din toate verificările pe care noi le-am făcut, acest lucru nu este posibil”, a mai punctat ministrul.

„Implozie”, un cuvânt de zeci de mii de căutări

Cuvântul lunii iulie este ”implozie”, pentru că a avut 58.000 de căutări în luna iunie, mai mult decât dublu față de cel de pe locul doi, care este ”de bună seamă».

”Noi nu avem de unde să știm de ce un cuvânt ajunge pe primul loc. Și nu facem această analiză că nu avem oameni, chiar dacă ne-am dori să știm. Doar așa, când este ceva  extraordinar și nu știm de ce, punem și noi pe Facebook și întrebăm oamenii”, a explicat Radu Borza.

Rămășițe ale submersibilului „Titan”, descoperite în apropierea epavei Titanicului și implozia vehiculată ca primă ipoteză în acest caz au stârnit un val de căutari pe internet. Mai exact, oamenii au căutat, în urma incidentului, ce înseamnă cuvântul „implozie”, dar și „submersibil”.

Cuvântul lunii iulie 2023 – IMPLÓZIE, implozii, s. f. 1. Fenomen opus exploziei, care constă în pătrunderea rapidă a aerului într-un spațiu închis fără aer, când pereții acestuia sunt distruși. 2. (Lingv.) Prima fază a articulării unei consoane ocluzive, care constă în închiderea totală a organului fonator. – Din fr. implosion.

Cuvântul zilei de 5 iulie 2023 – INFINITEZIMÁL, -Ă, infinitezimali, -e, adj. 1. Foarte mic, minuscul, infim. 2. (Mat.; despre mărimi variabile) Care tinde către zero. ◊ Calcul infinitezimal = calcul care operează cu mărimi infinitezimale. – Din fr. infinitésimal.