Secretele ”fortăreței” din care brokerii își ÎNȘELAU clienții. Comparația cu ”Lupul de pe Wall Street” și controalele cu detectorul de minciuni

Ancheta în dosarul ”Rețeaua brokerilor” a scos la iveală nu doar cum s-a ajuns la înșelarea investitorilor prin promisiunea unor profituri mari și la folosirea numelor unor oameni celebri pentru a-i convinge să aibă încredere, dar și la măsurile de siguranță pe care și le-au luat cei care au coordonat ”afacerea” pentru a nu fi prinși de investigatori. Teama că ar putea fi luați prin surprindere de percheziții și s-ar afla pe cine au înșelat și ce mecanisme frauduloase au folosit pentru a-și pune la dispoziție conturile victimelor i-a făcut să se asigure că cei cu care lucrau nu dezvăluie date interne și modul de lucru.

Mai mult, la call-centerul din București al falșilor brokeri, asigurat ca o fortăreață, o persoană stătea permanent la un buton de panică, care odată apăsat la orice acțiune a polițiștilor, ar fi dus automat la transferarea și ștergerea datelor din serverele aflate în acea clădire plină de calculatoare. Știind de măsurile preventive luate de falșii brokeri, mascații i-au luat prin surprindere și au descins în rapel, pe geamurile de la etajele superioare ale sediului call-centerului.

• Gândul a prezentat, în exclusivitate, cum au fost puse sub control identitățile, conturile și banii clienților înșelați de gruparea falșilor brokeri (mai multe informații, AICI)
• Noi informații din dosar, obținute de Gândul, arată cum se asigurau cei care coordonau mega-înșelătoria că cei care luau legătura cu investitorii și apoi le gestionau datele și conturile nu dezvăluie nimic despre falsele investiții promise ca profitabile.
• Ca să se asigure că falșii brokeri și dispecerii nu mint, erau supuși periodic unui șir de întrebări, cu aparatură similară cu cea de la testarea poligraf.

EXTERNE EXPORTURILE Chinei către Statele Unite au scăzut cu 17,6% în luna aprilie, pe fondul războiului comercial

20:57

VIDEO Dan Șucu: „România este cea mai de succes poveste din UE. Această deteriorare este indusă de o clasă politică iresponsabilă”

20:46

După percheziții, ridicări de probe și audieri în 9 aprilie, procurorii DIICOT au pus sub acuzare 45 de persoane, 12 dintre acestea fiind reținute și 33 puse sub control judiciar, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălarea banilor.

În 10 aprilie, Tribunalul București a dispus ca 10 dintre reținuți să fie arestați preventiv și alți doi să fie plasați în arest la domiciliu. Toți au contestat deciziile la Curtea de Apel București, care le va judeca în săptămâna de după Paște.

Legătura brokerilor care își înșelau clienții din România cu gruparea din Germania care a făcut peste 24.000 de victime

Gândul prezintă, în exclusivitate, noi detalii din ancheta declanșată de DIICOT față de facțiunea românească a mega-grupării care opera centre telefonice de unde oameni din state europene erau atrași într-o așa-numită zona a investițiilor, în care în realitate totul era o înșelăciune.

Oamenii interesați de investiții, atrași în capcană inclusiv prin invocarea unor nume sonore din lumea sportului sau a afacerilor, plasau sume mai mari sau mai mici, pentru ca în final să înțeleagă că cei care îi sunau nu mai sunt de găsit și banii lor au dispărut.

Procurorii DIICOT au până în prezent 150 de victime care au reclamat că au fost înșelate de gruparea falșilor brokeri, iar prejudicial produs acestora este estimat în prezent la 3 milioane de euro.

Ancheta DIICOT a scos la iveală și că liderul grupării și o parte dintre membrii acesteia ar fi acționat, din noiembrie 2021 până în martie 2023, într-o grupare cu ramificații în Germania, care a făcut 24.614 victime până să fie oprită de ancheta autorităților germane. Opt persoane, printre care și doi români, au fost trimise în judecată în ancheta din Germania, în care prejudiciul este de peste 80 de milioane de dolari.

Anchetatorii DIICOT au acum sarcina de a identifica victimele făcute de cei aproximativ 50 de suspecți și inculpați, unii luați pe sus chiar din call-centerul din Capitală, în cursul săptămânii trecute.

Căutările unui sediu pentru ”start-up românesc” pus pe înșelăciuni

În dosarul ajuns la Curtea de Apel București pentru judecarea contestațiilor la arestare se arată că liderul celulei românești a grupării ar fi Flavius Cristian Dumitrescu. Acesta ar fi pus pe picioare, în timp record, call-centerul din România, datele anchetatorilor fiind că totul s-ar fi făcut cu ajutorul unui eșalon superior, format cel mai probabil din străini angrenați în acest mecanism de înșelăciune.

Liderul celulei românești, Flavius Cristian Dumitrescu, a fost surprins de anchetatori, în interceptări, când explică unui agent imobiliar de bună-credință că are nevoie urgent de un sediu mai mare pentru punerea pe picioare a unui „start-up”:

”DUMITRESCU FLAVIUS CRISTIAN: Ăă (tușește), întrebarea mea este: acceptă și contract, pe durată mai mică? Sunt… e o companie nouă, un start-up pe IT și am dori un contract mai mic. (…)

Agent imobiliar: Și vă trebuie 500 de metri?

DUMITRESCU FLAVIUS CRISTIAN: ĂĂ… ăp… ăp…da, în jur de 500-600 de metri pătrați.

Agent imobiliar: Ok, câți… câte persoane vor fi?

DUMITRESCU FLAVIUS CRISTIAN: În jur de 40”.

Într-o altă discuție, din 14 august 2024, cu un agent imobiliar, Flavius Cristian Dumitrescu explică de ce caută urgent un sediu, pentru care este dispus și să dea mai mulți bani, dar cu condiția încheierii unui contract pentru doar un an:

”Doamnă: Aaa, nu într-o zi, dar când vreți să vă mutați?

DUMITRESCU FLAVIUS CRISTIAN: Cât mai repede posibil. (…)

DUMITRESCU FLAVIUS CRISTIAN: Problema la noi nu este costul, problema la noi e contractul. Vrem contract de 1 an. Nu contează că e chiria mai scumpă. Adică căutăm să…

Doamnă: Și trebuie să vă mutați… La 1 septembrie nu e ok?

DUMITRESCU FLAVIUS CRISTIAN: La 1 septembrie… Ba da, de ce? Aveți ceva la…? (…)

DUMITRESCU FLAVIUS CRISTIAN: Compania este nou înființată, e un start-up.”

Brokerii care își înșelau clienții, comparați cu ”Lupul de pe Wall Street”: ”Nici ei nu-s Jordan Belfort”

DIICOT l-a surprins pe Flavius Cristian Dumitrescu și într-o discuție despre atmosfera de lucru și ”glumele proaste” ale celor implicați în afacerea fantomă, spunându-i celui cu care vorbește că îi tolerează pentru că lucrează cu ei de trei ani, deși nu sunt ”Jordan Belfort”, celebrul fost agent de bursă american, care a ajuns să fie condamnat pentru fraude legate de manipularea pieței, după ce a câștigat zeci de milioane de dolari pe an și a fost supranumit ”Lupul de pe Wall Street”, povestea vieții sale fiind transpusă în filmul regizat de Martin Scorsese.

Din această discuție, purtată în 5 noiembrie 2024, rezultă o continuitate a activității grupării de aproximativ 3 ani: ”Ăștia sunt niște de-ăștia pe care i-am ținut în brațe de 3 ani de zile, înțelegi, ăștia nu au mai fost la alt birou de 3 ani de zile… Ei cred că ce se întâmplă aici e normal… vin de la birouri de nu i-au plătit de 2 luni și știi ce zic. (…) Și nu mai spun de stabilitate, noi funcționăm de 3 ani continuu, adică nu ne f….m de colo-colo. Știi, vreau să nu te îmbolnăvești de la ăștia, îți faci treaba ta, da, stai forță pe treaba ta, nu te deranjează pe tine ce fac ei.

Ăștia-s mulți, dar știi, când se strânge cureaua, n-o să mai rămână așa mulți și mai ales primii guralivi cad, ăștia i-am ținut prea mult în brațe, mulți sunt tovarășii mei cu care am început eu. (…) Da, mă, e și frustrare că au glume proaste și astea… dar nici ei nu-s Jordan Belfort, iartă-mă pe mine”.

Regulile din ”fortăreață”: controale periodice la detectorul de minciuni

Procurorii DIICOT au surprins, în convorbirile interceptate, și măsurile de siguranță luate pentru asigurarea conspirativității activității, care includeau testarea poligraf a angajaților, așa cum au dezvăluit și martorii, precum și stabilirea unui protocol privind reacția angajaților în ipoteza intervenției autorităților judiciare.

Relevantă în acest sens este discuția purtată în 11 septembrie 2024:

”Domn: (n.l. râde) Păi nu mergi la muncă, mă?

Numitul: Ba da, mă duc, că am poligraf de făcut azi…

Domn: Ce, mă?

Numitul: Test poligraf.

Domn: De ce?

Numitul: Că așa se face, o dată la… o dată pe an”.

O altă discuție despre testarea la detectorul de minciuni a fost surprinsă de anchetatori în 16 octombrie 2024:

”Doamnă: Da’ când faci tu… în fiecare zi faci testul ăla poligraf?

Numita: Nu, se face odată la 6 luni, îi d-ăla cum vezi la televizor, de îți pune chestii pe tine și dacă minți, îți iese c-ai mințit. (…)

Doamnă: Păi și dacă n-ai făcut testul ăla poligraf, te mai poți duce la muncă?

Numita: Mă programează, mă pune în altă zi, să-l fac…aia e ca să vadă că n-ai furat date de la companie, că n-ai …d-astea, ca să vadă că nu minți, știi? (…)

Doamnă: Da, măi, poate mai merge careva care n-a mai făcut, na…

Numita: Nu, că suntem puși la ore separate, cică durează o oră, îți pune nu știu de care întrebări, cum răspunzi la alea, te analizează și abia după îți pune întrebările de companie, cu chestiile alea pe tine”.

Într-o altă convorbire, din 25 septembrie 2024, surprinsă de anchetatori, se discută despre ”avantajele” de a lucra în această rețea și despre cum erau învățați să spună că nu știu nimic dacă s-ar fi întâmplat să fie anchetați:

”Numita: Da, iubitu’, da’ eu mă refer să cauți d-astea, gen, cam unde lucrez eu, că sunt o grămadă de birouri.

Domn: Da, dar nu știu dacă vreau să mă bag în asta, după ce deja am scăpat de altă…

Numita: Da, dar asta e mai…

Domn: (n.l. neinteligibil) penală.

Numita: Da, dar așa, gândește-te, ca și agent, n-ai ce să pățești. Gen, în momentul în care ipotetic să zicem că se întâmplă ceva, toată lumea din birou trebuie să se prefacă că nu știe nimic, gen… Noi ne apărăm între noi… gen, noi nu știm cum cheamă pe nimeni, noi știm doar stage name-urile…

Domn: Îhm…

Numita: Așa… Ca și cum singurele persoane care pot fi trase la răspundere sunt superiorii, atât. Așa, când o faci singur, ești tras tu la răspundere, direct…Dar în situația asta, când, gen, ești așa într-o… simplist, cum sunt eu, nu pățești nimic.

Domn: Ce mi se pare dubios, pentru că am tot auzit de… nu neapărat de ce faci tu, dar am auzit de Forex, și, gen, am auzit numai chestii urâte despre Forex, nu înțeleg ce legătură are ce faci tu cu Forex. Și dacă ai putea să-mi zici, ar fi super.

Numita: În teorie… și în teorie, și în practică, n-are absolut nicio legătură…

Domn: A, ok.

Numita: Doar asta e denumirea convențională dată, înțelegi, gen?

Domn: E așa, de…

Numita: Daa, da, da, da, da, da. Și gen, dacă cauți pe Telegram, orice o să vezi că e Forex related, n-o să fie Forex related, în p..a mea, gen! N-ai nicio treabă cu Forex.

Domn: Da, Forex for real e total altceva…

Numita: Știu ce e, și oricum mulți de-aicea din birou au treabă cu… toți vorbesc numai de Binance, numai de…

Domn: A, păi, p..a mea, îi și cred…

Numita: Fiecare are șmecheriile lui aicea, știi?”.

Cum opera rețeaua brokerilor

Totul pleca de la o reclamă, potențialul investitor dădea un simplu click, iar apoi, pas cu pas, era „îndrumat” printr-un scenariu care nu avea alt scop decât acela de a-i goli contul. (detalii surprinzătoare AICI)

Entitatea care administrează site-ul merricksinvest.cc îşi promova serviciile de investiții şi „platforma de tranzacționare” în mediul online şi, în special, prin intermediul canalelor de social media.

„Rețeaua brokerilor” promitea investitorilor profituri mari şi folosea fotografii sau declarații false ale unor celebrități, printre care și Gigi Becali, Ion Țiriac și David Popovici, tocmai pentru a atrage atenția.

Investitorii din întreaga lume erau încurajați să se înregistreze pe aceste platforme și să își introducă datele de contact în formulare web, prin intermediul bannerelor publicitare online și prin intermediul unor reclama online fictive prin care erau promovate presupuse investiții de succes realizate prin intermediul acestor platforme de persoane cu notorietate.

Persoanele interesate de oportunități de investiții accesau bannerele publicitare și erau direcționate către formularul web relevant, în acest fel fiind obținute datele lor de contact – denumite lead-uri.

Anchetatorii au stabilit că „Rețeaua brokerilor” a folosit platforme online frauduloase – „fx-leader.com”, „swiscapital.com”, „invcenter.com”, „interactive-trading.com” și „qteck.io” -, care pretindeau că tranzacționează produse financiare, instrumente financiare derivate și alte oportunități de investiții, în principal în domeniile FOREX, contracte pe diferență, criptomonede și opțiuni binare.

Pentru efectuarea așa-ziselor investiții, potențialilor clienți li se solicitau – sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacționare – fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de utilități.

După transmiterea acestora și după ce persoanele vătămate transferau investiția inițială minimă – către conturi indicate de membrii rețelei -, acestora le erau prezentate grafice, tot sub forma unor pagini web, în care figura investiția efectuată și evoluția acesteia. În toate cazurile, această evoluție era pozitivă.

În acest mod, „Rețeaua brokerilor” obținea acces atât la sistemele informatice ale persoanelor vătămate, cât și la programele sau aplicațiile informatice instalate pe acestea – aplicații de mobile/internet banking – și, implicit, la conturile bancare și conturile deschise pe platformele de monede virtuale precum Binance sau Coinbase.

Membrii acestei rețele au obținut accesul la sistemele și aplicațiilor informatice bancare ale persoanelor vătămate, după care au accesat conturile bancare și aplicațiile de mobile/banking ale acestora, în unele cazuri modificând și datele de acces și de identificare.

Ulterior, au transferat sumele de bani din conturile „clienților” – unele dintre sume provenind din credite contractate la distanță în numele persoanelor vătămate.

De asemenea, au accesat conturile persoanelor vătămate deschise pe platformele de monede virtuale, au modificat datele de acces și de identificare și au transferat monedele virtuale în alte portofele electronice.

CITEȘTE ȘI:

Culisele ”afacerii” de milioane de dolari puse la punct de BROKERII apocalipsei. Cu AnyDesk au pus sub control identități, conturi, banii clienților

Banii SECHESTRAȚI de la „Fantoma” din mafia spitalelor și fostul șef în ASSMB. Ce mită a predat protejata lui Vlad Voiculescu, denunțătoarea din dosar