Prețurile la curent au crescut din această lună, iar primele facturi majorate vor veni în august. Pentru foarte mulți români aerul condiționat devine un lux. O parte din ei se gândesc să renunțe să îl mai folosească, alții să îl utilizeze mai rar, așa că încearcă să găsească metode alternative. Medicii de la ambulanță au câteva sfaturi pentru populație, astfel încât nevoia de a economisi, când temperaturile sunt foarte ridicate, să nu le creeze probleme de sănătate.
„Există metode economice pentru a răci locuințele. Am reduce și nivelul de praf care s-ar îmbiba în covoare.”, spune Valerie Filimon, director medical SAJ Hunedoara. Aceasta recomandă deschiderea geamurilor noaptea, închiderea geamurilor ziua, draperii trase la ferestre, renunțarea la covoare sau folosirea unui ventilator în față căruia se pune gheață.
„Dușurile nu reci. Dușurile cu apă călâie, pentru că dușurile reci nu sunt recomandate…astfel încât să fie un comfort termic.”, a declarat specialistul, la Antena 3 CNN.
Oamenii cred că va urmă o perioada grea din punct de vedere financiar. Vestea că vor plăti mai mult la curent i-a dat peste cap și se gândesc să găsească și alte soluții decât utilizarea aerului condiționat pentru a-și răcori casele. Unii spun că au devenit oarecum dependenți de aceste aparate și nu este ușor să renunțe la ajutorul lor pentru că le asigurau o stare de confort în perioadele caniculare.
Specialiştii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) sfătuiesc populaţia să păstreze ferestrele închise în perioada în care temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă şi să acopere cu jaluzele sau obloane pentru a bloca lumina directă a soarelui.
Potrivit medicilor, căldura excesivă reprezintă un pericol pentru mediu şi sănătate, iar stresul termic este cauza principală a deceselor cauzate de vreme, acesta putând exacerba bolile cardiovasculare, diabetul, afecţiunile mintale, astmul şi poate creşte riscul de accidente şi transmitere a unor boli infecţioase.
„Insolaţia este o urgenţă medicală. Vulnerabilitatea la căldură este determinată atât de factori fiziologici, cum ar fi vârsta (bătrânii, sugarii şi copiii) şi starea de sănătate (prezenţa afecţiunilor cronice), cât şi de factori de expunere, cum ar fi ocupaţia (de exemplu: lucrul în aer liber sau în zone fără ventilaţie sau aer condiţionat) şi condiţiile socio-economice (de exemplu: persoane fără adăpost, locuinţe construite inadecvat, fără posibilitate de a răci încăperile)”, susţin medicii.
Expunerea prelungită la radiaţiile ultraviolete poate produce leziuni ale pielii expuse (arsuri), iar pe termen lung, prin expunere cumulată, poate determina leziuni maligne cutanate.