Turcia, o destinație preferată de români pentru vacanțele în regim all-inclusive, ar putea renunța la aceste pachete și la mesele nelimitate. Vor fi înlocuite cu meniuri à la carte pentru a fi redusă risipa alimentară uriașă.
La noi, pe litoral, se întâmplă exact invers. Doar anul acesta au apărut 10 hoteluri all-inclusive noi. La majoritatea, mâncarea reprezintă în jur de 30% din costul total al sejurului.
În hotelurile din Turcia, devenite un etalon pentru vacanțele în regim all-inclusive, mâncarea ar putea fi servită doar à la carte. Propunerea urmează să fie dezbătută în parlament. Există însă nemulțumiri.
„Personal nu cred să se renunțe la acest sistem all-inclusive complet, pentru că Turcia prin asta este faimoasă în lume, se va reflecta evident și în prețul cazării”, a precizat Ana Maria Sahin, director vânzări, resorturi all-inclusive, Turcia.
Și la noi, mai ales pe litoral, crește de la an la an numărul hotelurilor all-inclusive. Dacă în sezonul trecut număram 45 de unități cu servicii complete, acum sunt 55.
„Este convenabil ca nu mai scot niciun ban din buzunar din momentul în care ajung în destinație”, a declarat pentru Știrile Pro TV Cristian Bărhălescu, președinte ANAT Sud-Est.
În bucătăriile hotelurilor all-inclusive, se pregătesc în fiecare zi zeci de feluri de mâncare în cantități uriașe; uneori vorbim de peste o tonă de preparate. Tot zilnic însă, sute de kilograme ajung de pe mesele turiștilor direct la gunoi.
„Putem spune că depășim 100 de kilograme pe zi de mâncare care se aruncă” – Iulian Tenie, managerul unui hotel.
Bucătarii sunt de părere că risipa alimentară poate fi combătută.
„Spre exemplu, avem 100 de oameni care pot să ia mic dejun odată, calculăm 10–15 grame din fiecare produs și apoi, în funcție de consum și de dorințe, se face refill” – Laura Mihalache, chef bucătar.
Și la nivel mondial, marile lanțuri hoteliere încearcă să reducă risipa de la micul dejun de tip bufet și servesc mâncare mai puțină, în farfurii mai mici. În 2024, 1 miliard de tone de alimente au fost irosite la nivel global, 28% provenind din serviciile de catering.
La noi, sfârșesc anual la tomberon 2,5 milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă aproximativ 150 de kilograme de persoană.
FOTO – Captură video: Știrile Pro TV