Ultimul interviu cu Ion Iliescu. Dialogul SPUMOS cu fostul șef de stat: „Crapul la cuptor are gustul de acasă. Mănânc în continuare, dar nu la carton”

Fostul consilier al lui Ion Iliescu, și fost ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, a publicat, joi, ultimul interviu cu fostul șef de stat al României. Dialogul cu fostul președinte este unul de excepție, spumos, și plin de detalii neștiute din viața celebrului politician. De exemplu, Ion Iliescu, i-a dezvăluit lui Ionuț Vulpescu, în cadrul podcastului Avangarda, ce muzică preferă, sau ce își aduce aminte cu foarte mult drag din tinerețe.

„Sunt un clasic. Ascult Schubert și Chopin când am clipele mele de optimism și bucurie, îmi place stilul dramatic al lui Offenbach, pot să închid ochii și să ascult, răsunându-mi în minte până aproape de intonare dansurile slavone ale lui Dvořák; nu refuz niciodată spectacolul care poate să îți invadeze retina privind grația unui balet după muzica lui Ceaikovski, ascult Enescu nu doar din patriotism, ci pentru că e genial ce poate trezi în tine matematica portativului lui. Cred că Beethoven a fost străbătut de ceva cu adevărat genial și îmi aduc aminte cu plăcere de perioada când, în liceu, făceam parte dintr-un cor care deseori intona muzică de Verdi. Ba chiar pot spune aceasta în premieră, am cântat Verdi înainte să văd un spectacol de Verdi”, spine Ion Iliescu în podcastul lui Ionuț Vulpescu.

Fostul președinte de stat spune că preferă teatrul.

Ion Iliescu: „Nu sunt partizanul civilizației ecranice, care are boomul ei astăzi”

„Teatru, întotdeauna. Nu pentru că cinefilia e boală grea, mi-a fost un bun companion de altfel în ultimul timp, ci pentru că am apreciat întotdeauna miracolul întâlnirii dintre oameni și energia care se ivește când un actor ia destinul, altruismul și povara personajului său și ți le dă în carne și oase. Teatrul ne-a făcut contemporanii lui Cezar, Caligula, Oedip, Hamlet, ne-a adus toate lumile pe care nu le putem trăi aproape. Și trebuie să o spun, prin teatru eu am făcut cea mai diversă călătorie în timp. Nu sunt partizanul civilizației ecranice, care are boomul ei astăzi. Ea e și o lume mai capitalistă. În teatru îmi place că văd factorul uman mai puternic decât tehnologia, că marile efecte vin din replici și emoții, nu din ecran. De altfel, eu am fost apropiat de lumea teatrală în activitatea mea publică și cunosc creatorii de instituții și de cultură, actorii pe care i-am avut și îi avem, oamenii care au populat bulevardele cu publicul de teatru, când miracolul vieții era traductibil prin artă”, spune Ion Iliescu.

EXCLUSIV Povestea fabuloasă a doi studenți care repun România pe hartă. Aplicația care schimbă modul în care călătorim

05:00

EXCLUSIV Cum încearcă sigurul asasin plătit din pușcăriile românești să scape de expulzare. Îl îngrozește gândul că va fi trimis înapoi în Republica Moldova

05:00

Fostul președinte al României a dezvăluit care este mâncarea sa preferată. Acesta spune că preferă peștele alb, mai ales că este născut într-un oraș de la malul Dunării.

„Sunt născut în zodia Pești, nu aveam cum să nu fiu un devorator de carne albă”

„Sunt născut în zodia Pești, nu aveam cum să nu fiu un devorator de carne albă. Crapul la cuptor are gustul de acasă. Mănânc crap în continuare, dar nu la carton, nu mai am de unde să îl iau. Era ceva domestic, specific zonei de la portul Giurgiu. Îmi amintesc că era un restaurant local, la intrarea căruia scria, cu litere de o șchioapă, „CRAP LA CARTON”. Mirosea demențial. Dar gustul era extraordinar, pentru că pregăteau crapul într-o tavă de simigerie, în care așezau un carton foarte gros, stropit cu ulei, mirodenii și bulion, peste care venea crapul, iar apoi finalizau această construcție cu un nou rând de carton îmbibat de ulei. Deci cartonul înconjura crapul ca un sandwich, ceea ce îi asigura o temperatură optimă de coacere. Mi se pare foarte ingenioasă această metodă și am găsit-o fără egal în lume. Am călătorit mult, am înțeles savorile bucătăriei franțuzești, italienești, japoneze, turce, dar vă spun, crapul la carton are locul lui în așa-zisa gastronomie românească, pe care unii o contestă. Când gurile rele zic că românii au împrumutat bucătăria altor popoare, îmi vine în minte savoarea crapului la carton. Uite, unul dintre lucrurile pe care le regret în ultimii ani. Și nu, nu am încercat să îl fac acasă, deși m-am riscat de câteva ori de-a lungul vieții mele să fac pe bucătarul: nu aș fi avut de unde să fac rost de o tavă de simigerie”, mărturisește Ion Iliescu.

Interviul integral cu Ion Iliescu poate fi citit AICI.