Revoluțiile Generației Z au zguduit Nepal, Madagascar și Bulgaria. Milioane de tinerii au ieșit în stradă și au spus „NU” corupției în anul 2025

Generația Z a început să dea tonul la nivel global. Mulți dintre votanții americani a acestei generații l-au readus pe Donald Trump la Casa Albă pe 5 noiembrie 2024. În 2025, primele proteste în masă ale generației Z au zguduit multe țări cu conducere autocratică și cu societăți corupte. 

Tinerii generației Z au făcut chemare la revoluție din Bangladesh și Madagascar până în Mexic, iar acum, aceștia au devenit o forță de neoprit, la fel ca milenialii (generația născută între 1981 și 1996) care au aprins revoluțiile Primăverii Arabe din mai multe țări musulmane, „Occupy Wall Street”, revoltele din Turcia și din Hong Kong, protestele „vestelor galbene” din Franța, „Euromaidanul” din Ucraina și demonstrațiile mișcării #REZIST din România.

Primul protest al Gen-Z a eșuat în Thailanda (2020)

Protestele generației Z au raportat însă mai multe succese. Primul mare protest al generației Z a început în Thailanda, pe 23 februarie 2020. Mii de tineri au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva regresiei economice, a desființării unui partid progresist pro-democrație, inegalității, corupției, abuzurilor și extinderea prerogativelor familiei regale.

NEWS ALERT Copil de 8 ani, accidentat de un șofer ucrainean pe un drum din județul Neamț. Ce au descoperit polițiștii despre bărbat

19:55

ULTIMA ORĂ USR începe anul cu un scandal. Robert Schwartz e supărat pe televiziunea publică: „Cum s-or simți cetăţenii români aparținând minorităților etnice”

19:38

Dispariția sau uciderea unor activiști și  impactul pandemiei COVID asupra economiei au agravat situația. Pe 19 septembrie 2020, 50.000 de protestatari au ieșit în stradă.

Între 15 și 22 octombrie 2020, la Bangkok s-a declarat stare de urgență „severă”. Protestatarii n-au avut succes după ce Curtea Constituțională din Thailanda a susținut că reformele propuse asupra monarhiei sunt neconstituționale.

Primele proteste Gen-Z de succes: Nigeria și Sri Lanka (2020-2022)

Au urmat însă protestele de succes din Nigeria, când mișcările sociale au solicitat desființarea Patrulei Speciale Anti-Furt din Nigeria. Protestatarii au acuzat forța polițienească pentru ucideri, tortură, șantaj, violuri, încălcarea proprietăților și trafic de organe.

Au rezultat ciocniri violente pe stradă și uciderea a 69 de persoane. Haștagul #EndSARS a acumulat 28 de milioane de tweet-uri pe Twitter. În cele din urmă, guvernul a decis să desființeze SARS pe 11 octombrie 2020.

Pe 15 martie 2022, o serie de proteste în masă cunoscute ca „Aragalaya” (Strădania) s-au desfășurat în Sri Lanka timp de 7 luni. Manifestanții au protestat împotriva raționalizării electricității și combustibililor fosili. Inflația și scumpirile au dus la creșterea costurilor de trai. Tinerii au protestat și împotriva corupției, autoritarismului și a nepotismului practicat de familia Rajapaksa care controla țara.

Președintele de atunci, Gotabaya Rajapaksa, controla țara cu o mână de fier. Mahinda Rajapaksa, fratele său, era premierul țării. Chalam Rajapaksa,  fratele cel mare, era purtătorul de cuvânt al Parlamentului. Iar Basil Rajapaksa, fratele cel mic, era ministrul Finanțelor. 10 protestatari au fost uciși, 250 au fost răniți și alți 600 au fost arestați.

În cele din urmă, pe 14 noiembrie 2022, toată familia Rajapaksa și-a dat demisia, inclusiv președintele țării, iar o nouă constituție a fost creată.

Protestele din Iran, cel mai mare eșec al Generației Z (2022-2026)

Pe 16 septembrie 2022, Mahsa Amini, o tânără de 22 de ani de origine kurdo-iraniană, a fost bătută cu bestialitate de patrula poliției morale iraniene pentru că nu purta hijab.

Mii de tineri au ieșit în stradă în 134 de orașe și sate, precum și în fața a 132 de universități pentru a protesta împotriva Poliției Morale, cerând dreptate pentru Mahsa Amini, precum și reforme pentru sporirea drepturilor femeilor.

551 de protestatari, inclusiv 68 de minori, au fost uciși. 19.262 de protestatari au fost arestați. Au izbucnit demonstrații inclusiv în capitale europene în semn de solidaritate.  Sistemul autoritar controlat de liderul suprem Ali Khamenei s-a dovedit a fi mult prea întărit pentru a fi răsturnat de la putere.

Însă, din 30 decembrie 2025, protestele au fost reluate din cauza deprecierii monedei iraniene, inflației masive, scumpirea alimentelor și bunurilor esențiale, corupției și efectelor Războiului de 12 zile cu Israel, soldat cu bombardarea centralelor nucleare de către SUA în vara trecută.  Sute de protestatari, inclusiv comercianți care au strigat „moarte lui Khamenei”, au fost arestați.

Autorul recomandă: Revoltele din Iran iau amploare. Mai multe persoane au fost ucise în ciocnirile dintre protestatari și forțele de ordine

2024: Mobilizarea Gen-Z în Kenya și Bangladesh

Pe 18 iunie 2024, în Kenya au fost declanșate proteste din cauza unei legi controversate propuse în Parlament care ar fi dus la creșterea impozitelor. Mii de tineri s-au mobilizat cu mesaje transmise prin SMS și WhatsApp, iar mulți s-au informat despre efectele creșterii taxelor după ce au întrebat Inteligența Artificială de pe ChatGPT. Mesajele au fost transmise și politicienilor.

Pe 8 august, protestele au luat sfârșit după ce guvernul din Kenya și președintele William Ruto au respins legea controversată. În Bangladesh a izbucnit Revoluția din Iulie, rezultând demisia premierului Sheikh Hasina și crearea unui guvern interimar.

2025: Protestele Gen-Z au dus la demisii în masă în Asia: Din Nepal până în Mongolia

Pe 14 mai 2025, în Mongolia au pornit proteste împotriva corupției și inflației. 59.000 de oameni au semnat o petiție pentru a cere demisia premierului Luvsannamsrain Oyun-Erdene. Șeful guvernului și-a dat demisia pe 13 iunie 2025 și o nouă coaliție a fost creată.

A urmat Malaysia în iulie 2025- nemulțumirile cetățenilor privind creșterea costurilor de trai, implementarea unei legi urbane controversate, scumpirea gazului, abolirea ajutoarelor sociale, eșecul reformelor fiscale au luat amploare. Pe 26 iulie 2025, 300.000 de oameni au ieșit pe străzile din Kuala Lumpur, cerând demisia premierului Anwar Ibrahim. Premierul nu și-a dat demisia, dar a promis că va reduce prețul la petrol și că va distribui sume de bani în valoare de 3,55 miliarde de dolari în numerar, precum și înghețarea creșterii prețurilor.

În Nepal, protestele desfășurate între 8 și 13 septembrie 2025, soldate cu 76 de morți și 2.113 de răniți, l-au determinat pe premierul K.P. Sharma Oli să-și dea demisia. Protestatarii au pătruns în clădirile guvernamentale, în parlament și în reședința prezidențială și au provocat incendii.

Tinerii au ieșit în stradă furioși după ce guvernul a interzis accesul la 26 de platforme online de socializare (inclusiv Facebook, X, YouTube, LinkedIn, Reddit, Snapchat) pentru că nu s-au conformat noii legi ale ministerului de Telecomunicații.

Ei au protestat și împotriva nepotismului, după ce trendul „Nepo Kid” i-a înfuriat pe mulți utilizatori de social media, asta în timp ce un cetățean nepalez câștigă în medie 1.400 de dolari pe an. Parlamentul a fost dizolvat și sunt așteptate alegeri anticipate în 2026,  iar Sushila Karki a devenit prima femeie premier din istoria țării pentru a asigura tranziția.

Și în Timorul de Est, protestele au erupt după ce parlamentul a propus să cumpere 65 de noi mașini în valoare de 4 milioane de dolari pentru parlamentari.  Achiziția a fost anulată după 3 zile de proteste. Pe 26 octombrie, Timorul de Est, o țară care și-a dobândit independența în 2002, s-a alăturat organizației ASEAN.

Sunt în desfășurare proteste masive în Indonezia (împotriva brutalității poliției și nemulțumirilor economice), Filipine (împotriva corupției) și Maldive (împotriva legii controlării presei).

Protestele Gen-Z s-au răspândit în America de Sud și în Africa

Pe 25 septembrie 2025, din cauza penelor de curent și raționalizării apei, mii de oameni au protestat împotriva corupției. Însă, protestele au degenerat în violențe, distrugeri, jefuirea locuințelor politicienilor și a magazinelor, precum și uciderea a 22 de persoane.

Premierul Christian Ntsay a fost concediat pe 29 septembrie de către președintele Andry Rajoelina, aflat la conducerea statului din 2009. Ulterior, pe 13 octombrie 2025, președintele  a fugit din țară și a fost suspendat din funcție după ce forțele armate ale Madagascarului au dus o lovitură de stat.

În Paraguay, demonstrațiile masive din septembrie împotriva relocării indigenilor l-au determinat pe președintele Santiago Pena să facă un pas înapoi, îndeplinind cererile protestatarilor. În Peru, protestele din 13 septembrie cauzate de creșterea infracționalității, masacrelor din Ayacucho și Juliaca, a corupției și reformei pensiilor au dus la suspendarea din funcție a președintei Dina Boluarte.

Protestele continuă în Togo (împotriva costurilor de trai), Maroc (pentru creșterea cheltuielilor în sănătate și educație), Cameroon (acuzații de fraudarea alegerilor de către președintele reales Paul Biya) și în Mexic (protestele au erupt din cauza asasinării primarului Carlos Manzo și eșecului guvernului de a gestiona problema cartelurilor).

Protestele Gen-Z au zguduit și Europa

În Bulgaria, pe 26 noiembrie 2025, 20.000 de protestatari au ieșit în stradă la Sofia și în alte orașe pentru a cere demisia guvernului și eliminarea oligarhului Delyan Peevski din viața politică. Tinerii generației Z au protestat împotriva corupției și pentru retragerea bugetului propus în 2026, în contextul trecerii la Euro.

Demonstrațiile au fost amplificate de creșterea costurilor de trai, iar pe 10 decembrie 2025, între 100.000 și 250.000 de oameni au ieșit în stradă. Cabinetul condus de premierul Rosen Zhelyazkov și-a dat demisia pe 11 decembrie 2025.

O demonstrație masivă a avut loc în Serbia, la Belgrad, unde zeci de mii de persoane au mărșăluit pentru a comemora accidentul mortal de la Novi Sad. Protestatarii au acuzat puterea de la Belgrad pentru corupție și pentru că nimeni nu a plătit pentru cauzarea tragediei care a dus la 16 morți.

În prezent, sunt desfășurate proteste în Georgia (acuzații pentru alegeri fraudate și guvernul care se opune aderării la UE). Franța (măsurile de austeritate ale guvernului Bayrou), Italia, Regatul Unit, Elveția și San Marino (împotriva genocidului din Fâșia Gaza).

Protestele s-au ținut în lanț și în noaptea Anului Nou, fiind înregistrate violențe fără precedent în Olanda, Franța, Belgia și Germania. O biserică din Amsterdam a fost incendiată.

Sursa Foto: Mediafax Foto/Profimedia

Autorul recomandă:

• Noi proteste masive în Serbia. Studenții se revoltă. Ce a declanșat criza
• Proteste uriașe și violențe în Mexic. Generația Z vrea să dea jos Președintele. Lidera țării acuză opoziția de utilizarea boților pentru a inflama
• Prim-ministrul Nepalului a demisionat în urma degenerării protestelor generației Z, cauzate de interzicerea rețelelor de socializare