Urmează „o şi mai mare brutalitate” şi „distrugeri masive” comise de Rusia în Ucraina. Avertismentul de ultimă oră transmis de NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că trebuie să ne pregătim pentru „şi mai multe distrugeri masive” comise de Rusia în războiul din Ucraina şi a pledat pentru „intensificarea” livrărilor de arme către Kiev.

„Trebuie să ne pregătim pentru ofensiva rusă, pentru o şi mai mare brutalitate, mai multă suferinţă şi chiar o mai mare distrugere masivă a infrastructurii critice şi a zonelor rezidenţiale”, a declarat Stoltenberg într-un interviu publicat duminică de cotidianul belgian Le Soir, citat de Agerpres.

Chiar şi aşa, a continuat Stoltenberg, „de la începerea războiului din Ucraina, la 24 februarie, NATO nu a văzut nicio schimbare în strategia nucleară a Rusiei”, în ciuda ameninţărilor proferate de preşedintele rus Vladimir Putin de a folosi arme de acest tip.

FLASH NEWS Protestele elevilor iau amploare în Franța: 164 de arestări, zeci de răniți și 180 de școli afectate. O nouă manifestație anunțată pentru marți

10:47

FLASH NEWS Cine sunt judecătorii Curții de Apel București chemați să stabilească definitiv măsura preventivă în cazul Georgescu. Decizii anterioare în cauze cunoscute

10:35

„Este de datoria noastră să reducem acest risc. NATO este alianţa cea mai puternică din lume. Iar mesajul nostru este clar: după folosirea armelor nucleare, vor exista doar învinşi în toate taberele”, a avertizat sursa citată, care a atras atenţia că, „din nefericire”, acest război „ar putea dura luni sau chiar ani”.

Pentru „a respinge invazia rusă în mod sustenabil şi de succes”, Kievul trebuie „să treacă la arme occidentale moderne”, a spus el.

„Ucraina are nevoie urgent de armament greu. Occidentul trebuie să-şi intensifice livrările, să facă mai mult şi să se pregătească pentru un angajament pe termen lung. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina se poate apăra. Curajul şi vitejia militarilor ucraineni nu vor fi de ajuns. Este nevoie şi de un sprijin militar susţinut din partea Occidentului”, a pledat Stoltenberg.

„Putin a început războiul pentru că voia mai puţin NATO la frontierele sale. A obţinut exact contrariul, adică mai mult NATO la frontierele sale, mai multă prezenţă a Alianţei pe flancul estic şi, posibil, doi noi membri (Suedia şi Finlanda) ai NATO”, a explicat el, adăugând că, dacă cele două ţări decid în cele din urmă să se alăture Alianţei Nord-Atlantice, ele „vor putea să se integreze rapid”.

Stoltenberg se aşteaptă ca la summitul din Madrid al alianţei, de la sfârşitul lunii iunie, liderii ţărilor NATO „să accepte să-şi consolideze capacităţile de apărare şi descurajare”, dat fiind că „ne confruntăm cu cea mai mare provocare de securitate a acestei generaţii”, nu doar din cauza Rusiei, ci şi din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice şi a implicaţiilor ascensiunii Chinei asupra politicii de securitate.

„Aliaţii NATO au fost cândva inamici, dar am reuşit să construim instituţii precum NATO şi Uniunea Europeană pe ruinele celui de-al doilea Război Mondial pentru a evita războiul”, a amintit Stoltenberg.

Citește și Românii pot fi „Alături de Ucraina” în campania pentru refugiați organizată de Asociația Medici pentru România în parteneriat cu grupul de presă Gândul

Urmărește cele mai noi informații din a 74-a zi a războiului din Ucraina pe GÂNDUL.RO