VIDEO | Klaus Iohannis: „Parcurgem cea mai gravă criză de după cel de-Al Doilea Război Mondial”. România condamnă ferm agresiunea militară rusă asupra Ucrainei

Președintele Klaus Iohannis a transmis, marți, că parcurgem în prezent cea mai mare criză de după cel de-Al Doilea Război Mondial și că țara noastră condamnă ferm agresiunea militară a Federației Ruse asupra Ucrainei. Este mesajul transmis de șeful statului în deschiderea Trilateralei România – Polonia – Turcia la nivel de consilieri prezidențiali pentru securitate națională.

Vezi galeria foto
7 poze

Șeful statului, Klaus Iohannis, a condamnat ceea ce numește „agresiunea militară rusă asupra Ucrainei”,  și a subliniat că România sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și va continua să acorde asistență multidimensională Kievului în aceste momente dificile pentru poporul ucrainean.

RĂZBOI SUA bombardează Iranul pentru a patra noapte la rând

01:14

FINANCIAR Trezoreria SUA a împrumutat lunar 155 de miliarde de dolari în acest an și acum rambursează 24 de miliarde de dolari pe săptămână

00:45

„Parcurgem cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus președintele, în deschiderea evenimentului diplomatic.

De la începerea conflictului din Ucraina, 3.469 de cetățeni ucraineni au solicitat azil în România, potrivit unui comunciat de presă al Poliției de Frontieră. Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în Romania 10.769 cetăţeni ucraineni (în ușoară scădere cu 1,6%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 17.079 cetăţeni ucraineni (scădere cu 19%).

Textul integral al mesajului:

Domnule șef al Biroului Securității Naționale, (Polonia)

Domnule Secretar General al Consiliului Securității Naționale, (Turcia)

Domnule Consilier prezidențial,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Bine ați venit la Palatul Cotroceni!

Îmi face plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră, la deschiderea consultărilor Trilaterale România – Polonia – Turcia la nivelul consilierilor prezidențiali pentru securitate națională.

După cum am afirmat în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu Președintele Duda și cu Președintele Erdoğan, România apreciază în mod deosebit parteneriatele strategice cu Polonia și Turcia și cooperarea bilaterală excelentă pe care o avem în multiple domenii de interes comun.

Am convingerea că prietenia și legătura specială dintre București, Varșovia și Ankara reprezintă o bază solidă, pe care putem dezvolta în continuare colaborarea noastră, inclusiv în acest format trilateral.

Salut faptul că dialogul trilateral al miniștrilor afacerilor externe este unul de substanță și a evoluat semnificativ în cursul ultimilor ani, după cum am avut plăcerea să constat anul trecut, când i-am primit pe cei trei miniștri la Palatul Cotroceni, în marja reuniunii trilaterale de la București, din aprilie.

De asemenea, mă bucură faptul că dialogul în acest format stabilit la nivelul dumneavoastră, al consilierilor prezidențiali pentru securitate națională, s-a dovedit util și eficient încă de la debutul său, la Istanbul, anul trecut.

Am convingerea că România, Polonia și Turcia împărtășesc preocupări și interese ce pot fi abordate constructiv în beneficiul nostru comun, prin consultări politice și o cooperare trilaterală consolidată, inclusiv în domenii precum cel al apărării și cel al rezilienței, două dimensiuni deosebit de importante pentru securitatea noastră în actualul context de securitate regional și global.

Parcurgem cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. România condamnă ferm agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și va continua să acorde asistență multidimensională Kievului în aceste momente dificile pentru poporul ucrainean.

Recent, am decis înființarea în România a unui centru de distribuție a asistenței umanitare internaționale pentru Ucraina, a unui hub logistic care să permită colectarea și transportul donațiilor către Ucraina și cetățenii săi.

După cum știți, România a pledat insistent, în ultimii ani, pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe întregul Flanc Estic, într-un mod unitar și coerent.

Agresiunea rusă contra Ucrainei și noua realitate de securitate definită prin prezența militară masivă a Rusiei în Ucraina și în Belarus confirmă în modul cel mai elocvent necesitatea și urgența acestei consolidări a posturii pe Flancul Estic.

Salut măsurile adoptate recent la nivelul NATO, respectiv suplimentarea forțelor, inclusiv în România, activarea Planurilor de Răspuns Gradual și desfășurarea, în premieră, a Forței NATO de Răspuns, ca parte a apărării colective.

Apreciem contribuțiile aliate din România și țin să mulțumesc Poloniei și Turciei pentru că sunt parte a acestor eforturi de asigurare a unei posturi robuste a NATO în țara noastră și în regiunea Mării Negre.

Dorim, în acest context, ca decizia aliată de înființare a unui Grup de luptă în România să fie aprobată cât mai curând posibil și contăm pe sprijinul țărilor dumneavoastră în acest sens.

În afară de aceasta, România își va consolida propria capacitate de apărare. Intenționăm să creștem cheltuielile militare de la 2% din PIB, cât sunt în prezent, la 2,5%. Este important să asigurăm condiții mai bune pentru înzestrarea forțelor noastre armate, pentru a se instrui mai bine și a răspunde mai eficient nevoilor operaționale ale Armatei României și provocărilor de securitate actuale și în perspectivă.

Domnilor consilieri prezidențiali,

România, Polonia și Turcia sunt trei state importante în cadrul NATO. Individual, dar mai ales în context aliat, avem responsabilități complexe în asigurarea securității și a stabilității în regiunea Mării Negre și pe întregul Flanc Estic al Alianței Nord-Atlantice, responsabilități pe care le onorăm prin contribuțiile noastre la securitatea regională și cea euroatlantică.

Am convingerea că, mai ales în actualul context securitar, printr-un dialog trilateral intensificat, pe multiple dimensiuni, ne vom coordona mai bine eforturile, vom putea iniția noi proiecte de cooperare și vom obține rezultate benefice pentru România, Polonia și Turcia și pentru securitatea regională.

Totodată, împreună putem face mai mult pentru partenerii estici, Ucraina, Republica Moldova și Georgia, care au nevoie de sprijinul nostru politic și practic pentru a rezista diferitelor forme de presiune din partea Rusiei.

Atrag mai ales atenția asupra necesității de a sprijini Republica Moldova, care se confruntă cu dificultăți sporite în gestionarea fluxului crescut de refugiați și cu o nouă posibilă criză energetică.

Unitatea de poziție și acțiune a NATO, a Uniunii Europene și a aliaților în ansamblu ne conferă o forță de necombătut.

Prin urmare, trebuie să rămânem uniți și solidari, dedicați apărării valorilor și principiilor care ne leagă, dar, în egală măsură, și apărării colective, așa cum este prevăzută de Articolul 5 al Tratatului de la Washington.

Aveți o agendă de consultări consistentă. Summitul NATO programat, situația de securitate pe Flancul Estic, migrația și terorismul, precum și schimbările climatice sunt teme de interes major în actualul mediu de securitate.

Vă doresc consultări productive și vă încurajez să cooperați îndeaproape în abordarea temelor de securitate care ne preocupă!

Vă mulțumesc!”