VIDEO | Reforme integrate și puncte care lipsesc din noile legi ale educației. ”Trebuie să nu mai ducem copiii până în clasa a XII-a pentru a ne asigura că avem 70% promovabilitate cu subiecte de nivelul clasei a VII-a”

Alianța “O voce pentru educație” a realizat o analiză a reformelor din noul proiect al legilor educației și a reunit societatea civilă și mediul de afaceri într-o conferință. O sută de măsuri critice de reformă au fost înaintate de Alianța „O Voce pentru Educație” către Ministerul Educației, în 2022. Dintre acestea, aproximativ 65% au fost preluate, cel puțin parțial, în noul proiect și cel puțin 34 dintre ele contribuie la transformarea sistemul de învățământ preuniversitar în unul modern și echitabil. Totuși, 18 măsuri critice rămân neadresate în proiectul propus. 

Specialiștii sunt de părere că educația din România are nevoie de o reformă radicală.

“Cât de mult poate suporta un sistem o reformă radicală? Este una dintre întrebările pe care ar trebui să ni le punem cu toții, în măsura în care ne raportăm la cât de curajoasă este noua lege.

ACTUALITATE Adrian Severin: „Parlamentul trebuie să spună ce se întâmplă cu banii dați Ucrainei. Ei trebuie trecuți prin buget, nu dosiți”

23:30

SOCIAL Criză de sănii la nivel național. Românii au dat iama în magazine și le-au cumpărat: „Credeam că le-am văzut pe toate”

23:03

O reformă radicală poate fi suportată de un sistem puternic. Noi nu avem. Putem să folosim această reformă și să construim un sistem puternic. Avem nevoie de o pregătire. Ea nu este o lege pe care mâine o va adopta Parlamentul și gata, plecăm liniștiți acasă. Ea are nevoie de un plan de implementare”, a spus Eduard Petrescu, specialist programe UNICEF.

Alfabetizarea funcțională a elevilor

Conform rezultatelor la evaluările PISA, 44% dintre copiii cu vârsta de 15 ani din România sunt analfabeți funcțional. Astfel, una dintre nevoile urgente ale României, creșterea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, a devenit un obiectiv asumat al noii legi a învățământului preuniversitar.

Reformele integrate în noua Lege a învățământului preuniversitar:

• este definită alfabetizarea funcțională;
• va fi înființat Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor;
• evaluările naționale vor cuprinde și itemi de literație;
• nivelul de alfabetizare funcțională a elevilor este evaluat periodic, în principiu la fiecare 2 ani.

Punctele care lipsesc din noile legi ale educației:

• Legea învățământului superior nu introduce un modul de literație pentru pregătirea cadrelor didactice;
• nu există o consemnare explicită că alfabetizarea funcțională reprezintă un obiectiv de țară prioritar pentru domeniul educației.

Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, Iulian Cristache, spune că este nevoie de un sistem de evaluare și control pentru tot ceea ce înseamnă sistem educațional.

“O reformă curajoasă, din punctul meu de vedere, ar fi însemnat modul în care trebuie regândit sistemul educațional. Pentru a avea un sistem educațional, așa cum ni-l dorim, trebuie să despărțim foarte clar apele și să nu mai ducem acești copii până la finalul claselor a XII-a, pentru a ne asigura că avem 60 – 70% promovabilitate cu niște subiecte de nivelul claselor a VI-a, a VII-a. Gândiți-vă că, la nivel național, avem 50% dintre părinți cu nivel de pregătire sub opt clase. Despre ce vorbim? Un copil care trăiește într-o astfel de familie are toate șansele să preia sarcina de la nivelul familie.

Avem nevoie de o reformă reală, iar reforma nu o face doar legea, ci fiecare dintre noi. Un sistem de evaluare și control la tot ceea ce înseamnă sistem educațional, astfel încât să ne convingem că un elev, atunci când a trecut clasa a doua, are un pachet de achiziții de bază. Nu le are, nu trece”, a spus președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.

Finanțarea în învățământ

Lipsa finanțării adecvate face ca doar unu din patru tineri de 30-34 de ani să aibă studiile superioare finalizate, cel mai mic procent din Uniunea Europeană.

În urma analizei reformelor din noul proiect de legi ale educației, Alianța “O voce pentru educație” susține că există atât reforme integrate, cât și puncte care lipsesc din cadrul finanțării în învățământ.

Reforme integrate:

• costul standard pentru unitățile de învățământ defavorizate este suplimentat cu 25%;
• finanțarea cheltuielilor pentru educație reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat;
• costul standard pentru consorțiile de învățământ dual se suplimentează cu 25%, la fel ca și pentru consorțiile școlare.

Puncte care lipsesc:

• asigurarea finanțării pentru burse, transportul elevilor, internate și cantine, precum și cele cu cazarea, transportul și masa elevilor din învățământul tehnic și profesional nu sunt incluse în finanțarea de bază.

“Noi am realizat un studiu în urmă cu ceva ani în care am arătat că fiecare leu investit în educație aduce multiple beneficii. De acolo reieșea că fiecare an în plus de școală pentru un copil crește șansele să fie angajat, crește șansele ca el să aibă un loc de muncă mai bine plătit și scade riscul de a avea o problemă de sănătate. Ca atare, noi ne-am dorit ca finanțarea educației să fie reflectată în lege și sunt câteva puncte de reformă bune, pe care le apreciem. Spre exemplu, faptul că minimum 15% din bugetul consolidat va fi anual alocat educației.

Sunt și câteva puncte care au nevoie, în continuare, de atenție. Cheltuielile vizibile și mediatizate, cum sunt cele legate de transport, masă, cazare, nu intră în finanțarea de bază. Ele ar trebui să fie asigurate prin niște mecanisme foarte clare de la bugetul de stat. Un pas în acest sens este cel legat de transport, care este prevăzut a fi asigurat cu sume de la bugetul de stat către autoritățile locale”, a zis specialistul în educație al UNICEF, Luminița Costache.

Învățământul profesional

Atenția ar trebui să se îndrepte mai mult spre învățământul profesional, a spus directorul Eurolines și Rethink România, Dragoș Anastasiu.

“Mult focus de-al nostru ar trebui să se ducă pe învățământul profesional. Probabil că va trebui să îi schimbăm branding-ul, pentru că atât timp cât se va chema tehnologic, va fi sperietoarea aceea: «Dacă nu înveți, te duci la tehnologic».

Ne dorim foarte mult și nu regăsim în lege posibilitatea ca cei din privat să intre, să meargă la școlile tehnologice fără să facă tot felul de pregătiri prealabile care durează șase luni, un an sau chiar mai mult”, a spus Dragoș Anastasiu.

CITEȘTE ȘI:

Ministrul Educației face precizări: Examenul de bacalaureat NU se modifică începând cu sesiunea din 2023. Până când pot fi trimise propuneri pentru Legile Educației

Ministerul Educației vrea să MUTE în școală meditațiile din mediul privat, sub forma unor ore suplimentare