Familia lui Alex Ştefănescu a vrut ca trupul să fie depus pentru un ultim omagiu la Ateneu. Cine s-a opus și unde va fi înmormântat criticul literar

Văduva criticului şi istoricului literar Alex Ştefănescu, care a murit, duminică, la vârsta de 76 de ani, a încercat să organizeze un priveghi la Ateneul Român, pentru ca familia, prietenii și colegii să-i poată aduce un ultim omagiu, însă demersul s-a dovedit fără succes, din cauza opoziției conducerii Uniunii Scriitorilor, spun sursele Gândul.

Domnița Ștefănescu, soția supraviețuitoare a lui Alex Ștefănescu, a solicitat ca trupul soțului defunct să fie depus la Ateneul Român, pentru un ultim omagiu, dar cererea sa a fost refuzată, arată sursele Gândul. Persoane apropiate familiei îndoliate susțin că această încercare s-a soldat cu un eșec din cauză că s-au opus Nicolae Manolescu și apropiații președintelui Uniunii Scriitorilor din România.

FLASH NEWSMaia Sandu a declarat în presa maghiară că unirea Moldovei cu România ar fi o soluție pentru consolidarea securității pe fondul agresiunii ruse

17:32

EXCLUSIVNicolae Robu anunță pentru Gândul că va candida independent pentru un nou mandat de primar al Timișoarei, după ce șeful USR și-a pierdut mandatul: „Sper ca timișorenii să se fi lămurit că votul pentru Dominic Fritz a fost o eroare”

17:13

„Este păcat că nu s-a făcut niciun efort. E păcat ca un asemenea om cu personalitate să fie ținut la frigider până miercuri și sa nu i se aducă un omagiu pentru eternitate în Templul Culturii românești care este Ateneul român. Pentru Ionuț Dolănescu și Adrian Păunescu de ce s-a putut?”, reclamă surse din anturajul criticului literar.

Surse din apropierea familiei susțin că cererea nici nu ar fi ajuns de fapt la Raluca Turcan, titularul actual al mandatului la conducerea Ministrului Culturii, în subordinea căruia se află Filarmonica „George Enescu”, instituţie publică de concerte, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

În acest context, conform informațiilor Gândul, sicriul lui Alex Ștefănescu va fi depus la Capela Cimitirului Bellu, miercuri, de la ora 12, iar înmormântarea este programată joi, de la ora 12. De-abia au reușit să îi facă rost de un loc de veci, familia reușind să obțină acordul pentru a-l înhuma înmormântează într-un loc vechi, după o slujbă de deshumare.

Membru al Uniunii Scriitorilor timp de aproape o jumătate de secol

Alex Ștefănescu (Alexandru Ştefănescu), critic literar şi prozator, s-a născut la 6 noiembrie 1947, la Lugoj, și a murit, duminică, la 76 de ani.

A absolvit liceul la Suceava, în 1965, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Limba şi Literatura Română din cadrul Universităţii din Bucureşti (1965-1970), o scurtă perioadă a fost profesor, după care a intrat în presă., arată „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007).

Născut la 6 noiembrie 1947, în Lugoj, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977. Contribuția sa majoră, care l-a adus în centrul atenției lumii literare, este „Istoria literaturii române contemporane” (1941-2000). În această lucrare, pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul a răspuns la întrebarea „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Analiza sa, care include toți scriitorii importanți ai epocii, împreună cu multe alte volume și articole de critică și istorie literară l-a plasat pe Alex Ștefănescu printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu sau Eugen Lovinescu, potrivit evocării publicate de Muzeul Național al Literaturii Române.

„Românii au avut întotdeauna, în sufletul lor, o aspirație spre ceva frumos, spre un mod mai înalt de a trăi viața. Comunismul i-a urâțit pe mulți dintre ei, dar nu pe toți și nu definitiv. Acum acest popor plin de farmec se naște pentru a doua oară. Este o naștere grea, cu transpirație și sânge, dar este o naștere, nu o agonie”, spunea scriitorul.

Între 1971–1989 a lucrat în redacțiile publicațiilor: Tomis, SLAST, România liberă, Magazin. Din 1990 a devenit redactor la România literară. Între anii 1995–2010 este redactor-șef al acestei reviste. În 1994 a înființat o editură particulară, Mașina de scris, condusă de soția sa, Domnița Ștefănescu. A fost, de asemenea, membru al Consiliului de Administrație al TVR în perioada 1998–2002. Autor a peste 5.000 de articole de critică literară, publicate în presă. Nicolae Manolescu își amintește că „autorul ambițioasei Istorii a literaturii române contemporane s-a făcut de la început remarcat ca un harnic și omniprezent publicist”.

De asemenea, este autor al piesei de teatru Melania și ceilalți jucată la Teatrul Fantasio din Constanța în 1992 (cu titlul Love story în lift) în regia lui Constantin Dinischiotu și la Teatrul de Stat din Arad în 1994, în regia lui Sabin Popescu. Autor al scenariului pentru serialul de teatru TV în 12 episoade „Căsătorie imposibilă” (în regia lui Silviu Jicman, difuzat în 2000). A realizat pentru Realitatea TV, timp de doi ani, săptămânal, emisiunea „Un metru cub de cultură” (Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004), iar pentru TVR Cultural, tot săptămânal, în perioada 2007–2009, emisiunea „Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ștefănescu” (Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008), și, în perioada 2009–2011, săptămânal, emisiunea „Tichia de mărgăritar”. În anii 2011–2012, realizează, tot pentru TVR Cultural, emisiunea „Iluminatul public. Din 2019, a fost prezentatorul emisiunii „Pagini despre satul românesc”, de la Trinitas TV.

A primit Premiul Uniunii Scriitorilor (2005) pentru volumul Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). De asemenea, a fost distins cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”.

Ultima carte publicată, „Despre impuritatea literaturii”, i-a apărut în 2022, la Editura Corint.