Când va lovi criza îngrășămintelor, noul șoc declanșat în Golf? Economist: În cazul României, vulnerabilitatea e mai ridicată decât media europeană

Un efect colateral al crizei petroliere declanșate de războiul din Orientul Mijlociu vizează circuitul îngrășămintelor, vitale pentru agricultură. Specialiștii consultați de Gândul avertizează că România va fi în prima linie a crizei îngrășămintelor, care va genera inevitabil o serioasă criză alimentară. Penuria de carburant va afecta destul de curând recoltele din țara noastră, iar criza agricolă se va manifesta în serie. 

Creșterea galopantă a prețului petrolului, generată de conflictul dintre Statele Unite și Iran, domină primele pagini ale publicațiilor și televiziunilor mondiale.

Criza tăcută care lucrează lent, dar sigur

Totuși, există un aspect care trece adesea neobservat: prețul îngrășămintelor. Spre deosebire de petrol, unde există rezerve care pot fi folosite pentru a acoperi necesarul, în cazul îngrășămintelor nu există un astfel de plan de rezervă.

Fermierii sunt prinși între costurile uriașe la carburant și cele la îngrășăminte. În mod inevitabil, penuria de îngrășăminte va duce automat la o scădere a producției cu până la o treime, ceea ce va genera scumpiri în lanț la alimente, avertizează experții mondiali.

Consultantul fiscal Veronica Duțu, fondator UnionContExpert, apreciază că penuria de îngrășăminte, efect al blocării strâmtorii Ormuz de către Iran, va afecta și țara noastră, prin întreruperea traficului de fertilizanți agricoli. Efectele vor fi vizibile abia în toamnă, când ne putem aștepta la scumpiri în lanț ale alimentelor sau chiar la dispariția lor temporară.

„Efectul real în agricultură apare cu un decalaj de câteva luni”

Specialista atrage atenția că această criză a îngrășămintelor nu trebuie expediată undeva în plan secund, căci ea deja s-a declanșat și își produce efectele, scurtcircuitând fluxurile de materii prime vitale pentru fertilizanți. Impactul va fi unul în lanț, explică Veronica Duțu.

„Criza îngrășămintelor nu este un risc viitor, ci un șoc economic care s-a declanșat deja la nivel global. Blocarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz afectează direct fluxurile de energie și materii prime esențiale pentru producția de fertilizanți, în special gazul natural – principalul input în producția de îngrășăminte azotoase.

Din perspectivă economică și fiscală, impactul trebuie analizat în lanț. În prima fază, creșterea costurilor la energie și transport se transmite imediat în prețul îngrășămintelor. Acest efect este deja vizibil în contractele și ofertele din piață. În a doua fază, fermierii – confruntați cu aceste costuri – fie reduc cantitatea utilizată, fie își asumă costuri mai mari, ceea ce le afectează direct marja de profit și capacitatea de finanțare.

Inflația alimentară va atinge apogeul

În condițiile în care inflația alimentară este deja la cote impresionante, compromiterea viitoarelor recolte va presa și mai mult asupra prețurilor finale pentru consumatorii români.

„Efectul real în agricultură apare cu un decalaj de câteva luni. Reducerea utilizării îngrășămintelor duce la scăderea randamentelor agricole în sezonul curent, ceea ce înseamnă producții mai mici începând cu recoltele din toamna anului 2026. Acesta este momentul în care dezechilibrul devine vizibil la nivel de piață.

Pentru consumatorul final, impactul se va resimți cu adevărat în etapa următoare – iarna 2026–2027 și pe parcursul anului 2027 – când scăderea producției, combinată cu costurile mai mari de producție, se va traduce în creșteri de prețuri la alimente. Practic, avem un efect clasic de transmisie în economie: șoc pe costuri → reducere de ofertă → inflație alimentară”.

România este dependentă de importurile de îngrășăminte

Specialista mai atrage atenția că țara noastră este deosebit de expusă la această criză incipientă momentan, dar care va lua treptat amploare. Țara noastră are o particularitate față de mult alte state europene, fiind dependentî de importurile de îngrășăminte.

• ”În cazul României, vulnerabilitatea este mai ridicată decât media europeană. Agricultura locală depinde în mare măsură de importurile de îngrășăminte, iar costul acestora reprezintă o componentă semnificativă în structura cheltuielilor fermierilor. În aceste condiții, orice perturbare globală se transmite rapid și amplificat în costurile interne de producție.
• În concluzie, nu discutăm despre momentul în care va apărea criza, ci despre momentul în care efectele ei vor deveni vizibile pentru consumatori. Din analiza actuală, primul impact sistemic va fi observabil în toamna anului 2026, iar efectul deplin – în prețurile alimentelor – se va manifesta în 2027. Este un decalaj tipic pentru agricultură, dar inevitabil în contextul actual”.

AUTORUL RECOMANDĂ:

Fermierii europeni merg la Bruxelles pentru a cere ajutor de la Comisia Europeană. Ce decizie majoră poate schimba soarta agriculturii

O nouă criză. Nu doar petrolul trece prin strâmtoarea Ormuz, ci și îngrășămintele. Un blocaj prefigurează o criză alimentară globală