Bucureștiul, loc surprinzător în topul riscului de sărăcie. Eurostat a publicat clasamentul oficial

Eurostat a publicat datele privind ratele riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE). București, capitala României, ocupă un loc surprinzător în topul riscului de sărăcie. Datele arată că orașul stă mai bine ca Viena, Berlin, Paris, Roma, Bruxelles la acest capitol. Deși țara noastră prezintă una dintre cele mai mari rate de risc de sărăcie în rândul populației din Uniunea Europeană, capitala înregistrează un risc mai mic.

Circa 92,7 milioane de persoane din UE erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială în anul 2025. Datele arată că numărul este echivalent cu 20,9% din populația totală, ceea ce înseamnă că aproximativ una din cinci persoane se confrunta cu dificultăți economice sau sociale. Analiza arată diferențe semnificative atât între statele membre, cât și între regiunile din interiorul acestora.

CONTROVERSĂ Trump critică din nou Europa pe tema imigrației: „Când primești criminali din lumea a treia, devii o țară din lumea a treia”

09:25

METEO Când se întoarce canicula în București. Pe ce dată încep următoarele „zile de foc”

09:15

Cum arată situația la nivelul țărilor din Uniunea Europeană

La nivel european, Bulgaria a înregistrat cea mai mare rată a indicatorului AROPE (risc de sărăcie sau excluziune socială), cu 29% din populație afectată. Au urmat Grecia, cu 27,5%, și România, cu 27,4%. La polul opus, cele mai reduse niveluri ale riscului de sărăcie au fost raportate în Cehia (11,5%), Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

Dintre cele mai mari 4 economii ale Uniunii Europene, Spania înregistrează cea mai ridicată rată a populației aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, cu 25,7%. Cu alte cuvinte, 1 din 4 cetățeni se confruntă cu această vulnerabilitate. Italia și Germania depășesc, la rândul lor, media europeană de 20,9%, cu niveluri de 22,6%, respectiv 21,2%. În schimb, Franța se situează foarte aproape de media UE, dar ușor sub acest prag, cu o rată de 20,8%.

Capitalele mari ale Europei prezintă un risc mai mare de sărăcie. În acest top al Eurostat, orașul București se află pe locul 7 în UE. Capitala este depășită doar de cele din fostul blocul comunist. În cele 24 de capitale europene pentru care sunt disponibile date, riscul de sărăcie sau excluziune socială variază puternic, de la doar 2,9% în Bratislava până la 33,6% în Bruxelles.

Capitalele din Europa de Est se remarcă prin valori mai reduse. Pe lângă Bratislava, Varșovia (7,1%) și Praga (9,1%), și ele se mențin sub pragul de 10%. De asemenea, Budapesta, Zagreb, Ljubljana și București au rate sub 15%.

La polul opus, marile centre urbane din vestul Europei înregistrează niveluri ridicate. Bruxelles conduce clasamentul, urmat de Viena, cu 29,4%, și Berlin, cu 24,4%. Procente semnificative sunt raportate și în Atena (23,6%), Paris (20,9%) și Roma (20,7%).

Discrepanțe în Italia

La o scurtă analiză asupra datelor se poate observa că Italia prezintă cea mai mare inegalitate. Diferențele dintre regiunile aceleiași țări pot fi semnificative. Italia are cel mai mare decalaj intern. Și anume, de la 45,3% în Calabria la 5,6% în Valle d’Aosta. În Spania, diferența dintre Ciudad de Melilla și Țara Bascilor ajunge la 29 de puncte procentuale.

Cel mai mic decalaj intern îl prezintă Finlanda.

În 2025, 20 de regiuni din Uniunea Europeană aveau cel puțin o treime din populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Cele mai multe se aflau în Italia, Spania și Bulgaria, cu câte patru regiuni fiecare, urmate de Grecia, cu trei regiuni.

Autorul recomandă:

Sursă foto: Shutterstock; Eurostat

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.