RATELE românilor cresc din octombrie: IRCC ajunge la 6,06%. Risc și pentru dobânzile fixe. Ce spune BNR

De la 1 octombrie 2025, românii cu credite ipotecare vor plăti rate mai mari, după ce IRCC va urca la 6,06%, de la 5,55% în prezent. Aproximativ 500.000 de persoane vor fi afectate direct, iar experții avertizează că nici cei cu dobânzi fixe nu sunt complet protejați, în contextul presiunilor fiscale și al inflației ridicate.

O nouă scumpire a ratelor bancare lovește sute de mii de români. De la 1 octombrie, Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) va crește de la 5,55% la 6,06%, ceea ce va majora automat ratele pentru creditele ipotecare cu dobândă variabilă.

Un exemplu: pentru un credit de 400.000 de lei pe 30 de ani, rata lunară va urca de la 2.865 lei la 3.007 lei. În România sunt aproximativ 500.000 de debitori care au creditele legate de IRCC.

ECONOMIE 2026 aduce un nou val de concedieri în România. Mii de angajați își pierd locurile de muncă

18:16

SOCIAL Ce salariu încasează o tânără din Spania care lucrează în minele din Australia. Se află la 14.000 km de casă

17:52

Analiștii atrag atenția că dobânzile fixe nu sunt complet ferite de riscuri. În contextul înăspririi politicilor fiscale, băncile ar putea ajusta ofertele pentru creditele noi, ceea ce ar însemna costuri mai mari pentru viitorii debitori.

Politica BNR și inflația ridicată

Situația depinde în mare parte de deciziile Băncii Naționale a României.

În prezent, dobânda-cheie este de 6,5%, după ce în ultimii ani a urcat semnificativ:

• 2,5% în 2020, înainte de pandemie,
• 5,5% în 2022, după izbucnirea războiului din Ucraina,
• 7% în 2023, pe fondul crizei inflaționiste.

Guvernatorul Mugur Isărescu a transmis că nu există premise pentru o reducere a dobânzilor, în condițiile în care inflația se situează la 9,9%, iar riscul unor noi creșteri persistă.

FMI a avertizat, la rândul său, că România trebuie să mențină o politică monetară restrictivă pentru a ține sub control prețurile.

Dacă inflația se accentuează, BNR ar putea chiar să majoreze din nou dobânda-cheie, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe ratele bancare.