Un studiu realizat de Universitatea din Mannheim și Banca Centrală Europeană arată că fenomenele meteorologice extreme din vara 2025 au provocat daune economice de miliarde de euro în Europa. Costurile reale ar putea depăși 126 de miliarde de euro până în 2029, în condițiile în care incendiile de pădure nici măcar nu au fost incluse în calcul.
Valurile de căldură, seceta prelungită și inundațiile devastatoare din vara anului 2025 au provocat pierderi economice de 43 de miliarde de euro la nivel european, potrivit unui studiu publicat luni de un grup de economiști, citat de Marketscreener.com.
Analiza, coordonată de Sehrish Usman, cercetător la Universitatea din Mannheim, în colaborare cu doi experți de la Banca Centrală Europeană, se bazează pe date meteorologice și modele economice care estimează atât daunele directe, cât și efectele pe termen lung ale schimbărilor climatice.
Raportul ia în calcul distrugerea infrastructurii și a recoltelor în timpul inundațiilor, pierderile de producție cauzate de reconstrucția fabricilor, dar și efectele sociale – pierderi de vieți omenești și costuri de adaptare.
„Costul real al evenimentelor extreme depășește cu mult efectele imediate”, avertizează autorii, precizând că raritatea anumitor produse din cauza secetei poate alimenta inflația pe termen mediu și lung.
Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în Spania, Franța și Italia, fiecare cu pagube de peste 10 miliarde de euro în vara acestui an.
Estimările arată că aceste costuri ar putea depăși 30 de miliarde de euro în următorii ani, pe fondul accentuării valurilor de căldură și secetei.
În Europa Centrală și de Nord, pierderile au fost mai reduse, însă inundațiile tot mai frecvente riscă să crească presiunea economică în viitor.
Studiul estimează că, până în 2029, impactul macroeconomic al catastrofelor din 2025 ar putea ajunge la 126 de miliarde de euro.
În plus, cifrele prezentate ar putea fi subestimate, întrucât nu includ efectele combinate ale fenomenelor extreme și nici impactul incendiilor de pădure.
Experții precizează că datele tradiționale oferite de companiile de reasigurare reflectă doar daunele materiale, ignorând pierderile indirecte precum scăderea productivității cauzată de temperaturile ridicate.