Dan Dungaciu: „Este o discrepanță între ce gândesc liderii europeni și ce gândește populația”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. sociologul și geopoliticianul Dan Dungaciu a tras un semnal de alarmă cu privire la direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană. Proiectul federalizării, susținut tot mai vocal de elitele de la Bruxelles, pare să fie, în opinia sa, o soluție de avarie asumată de lideri slabi, într-un moment în care identitățile naționale cunosc un reviriment. Cu o Europă aflată în criză de lideri și idei, diferența dintre gândirea decidenților și opinia populației devine tot mai evidentă. Urmăriți aici, integral emisiunea Marius Tucă Show.

Lideri slabi, planuri mari

Întrebat de Marius Tucă cum poate Europa să ducă la capăt un proiect atât de ambițios precum federalizarea, având în vedere slăbiciunea actualei clase politice, Dungaciu recunoaște că liderii actuali sunt „cei mai slabi din ultimele decenii”. Cu Emmanuel Macron în pragul ieșirii din scenă și cu un viitor cancelar german deja impopular, ideea unei Europe unite sub o viziune comună pare, la prima vedere, sortită eșecului.

INEDIT Ce spun psihologii despre oamenii care merg la cumpărături cu hârtia și pixul

12:08

CONTROVERSĂ Fosta purtătoare de cuvânt a lui Zelenski, declarații explozive: „Cred că el se află în spatele multor scheme de spălare de bani“

12:05

„Calitatea liderilor este proastă. Dacă ar fi fost bună, nu eram în situația în care suntem acum”, afirmă tranșant Dungaciu.

Bruxelles-ul și iluzia unei Europe federale

În lipsa unui proiect coerent și viabil, ideea federalizării a fost readusă în prim-plan, deși circulă în cercurile birocratice europene de peste două decenii. Dungaciu sugerează că entuziasmul „adolescentin” al unor funcționari și think-tank-uri de la Bruxelles, combinat cu oportunismul liderilor naționali fără soluții, a creat un context în care acest plan capătă tot mai multă vizibilitate.

„Acești lideri se racordează la acest proiect inclusiv pentru că n-au altceva de făcut”, afirmă profesorul.

Însă momentul ales pentru a forța acest model este, în opinia sa, „cel mai prost posibil”, având în vedere ascensiunea partidelor suveraniste și reîntoarcerea populației către valori și identități naționale.

Vocea populației, ignorată

Una dintre cele mai mari rupturi semnalate de Dungaciu este discrepanța între discursul liderilor și percepția populației. În timp ce Bruxelles-ul vorbește despre coeziune, armare și susținerea Ucrainei, sprijinul popular pentru aceste politici pare să scadă vizibil, deși sondajele despre atitudinea față de războiul din Ucraina au devenit tot mai rare.

„Nu mai apar sondaje despre ce crede populația. Probabil că este o discrepanță între ce gândește populația și ce gândesc liderii. Dar nu are nicio importanță, pentru că toți liderii spun același lucru: sprijin pentru Ucraina, armare, unitate europeană”, punctează sociologul.

Acest consens de fațadă, neancorat în voința reală a cetățenilor, riscă să submineze încrederea în proiectul european și să alimenteze și mai mult curentele eurosceptice.