Perspective filosofice DEZVĂLUITE de Ion Cristoiu în romanele lui Marin PREDA: “Până în 1947, literatura română era în consonanță cu cea universală“

Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a adus în discuție câteva aspecte importante și adesea neglijate ale operelor lui Preda, subliniind complexitatea și profunzimea acestora. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă

Scriitorul și publicistul Ion Cristoiu oferă o perspectivă profundă și adesea neexplorată asupra operei lui Marin Preda, unul dintre cei mai importanți romancieri români din perioada postbelică.

Marin Preda: Un filozof în literatura română

Potrivit publicistului, Marin Preda este unul dintre cei mai mari filosofi din istoria literaturii române, deși, după cum a subliniat Cristoiu, acesta nu a fost perceput ca filosof.  Cristoiu a abordat în detaliu romanul „Delirul”, subliniind că percepția comună conform căreia acesta ar fi un roman despre Mareșalul Antonescu este greșită.

FINANCIAR Angajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut

01:58

RĂZBOI Netanyahu anunță staționarea permanentă a trupelor israeliene în sudul Libanului până când Hezbollah nu va mai reprezenta o amenințare pentru Israel

23:54

„Marin Preda este unul dintre cei mai mari filozofi din istoria literaturii române. Numai că el n-a fost perceput niciun moment ca filosof. Cea mai mare fals în legătură cu el e Delirul. Delirul nu este o carte despre Mareșalul Antonescu. Era capitolul Stalin și capitolul Hitler, monologurile”, spune Cristoiu.

„Delirul” este, de fapt, o explorare a vremurilor tulburi și a confuziei oamenilor în fața evenimentelor majore, precum războiul.

 „Delirul, acum recitit, are temă delirul vremurilor. adică oamenii ăia peste care venea războiul peste ei și ei erau bucuroși”, a adăugat acesta.

Capitolul Stalin din romanul Delirul

Cristoiu a dezvăluit că Preda a eliminat inițial capitolul Stalin, dar acetsa a reușit să-l obțină de la familia autorului și l-a reintegrat forțat în roman. Monologul lui Stalin este esențial, conform lui Cristoiu, deoarece oferă o perspectivă filosofică asupra viziunii Rusiei.

„A scos capitolul cu Stalin pe care eu l-am luat de la familie și l-am introdus forțat. N-am vrut să-l introduc la anexe. E foarte important acel capitol acolo în monologul Stalin. Stalin se adresează nevestei lui și îi spune această chestie: „Eu știu că ăia vor o Rusie democratică. Aia nu mai e Rusia”. Deci acest roman nu poate fi fără cele două capitole pentru că nu-l are ca temă pe Mareșalul Antonescu”, a continuat publicistul.

„Moromeții”: Un roman filozofic

Discuția a continuat cu analiza romanului „Moromeții”, pe care Cristoiu l-a descris ca fiind „un roman falsificat de critică.” În viziunea sa, Ilie Moromete este o figură filosofică care ne reprezintă pe fiecare dintre noi și chiar o națiune întreagă.

Tema filosofică centrală a romanului, potrivit publicistului, este incapacitatea lui Moromete de a înțelege că timpul nu mai are răbdare, o metaforă pentru schimbările rapide și inexorabile ale vremurilor.

„Morometii este iar un roman falsificat de critică pentru că el este roman filozofic. Ilie Moromete suntem toți fiecare din noi și o națiune. Care e tema filozofică? Tema filosofică e că Ilie Moromete nu știe că timpul nu mai are răbdare”, explică Cristoiu.

Literatura română și existențialismul

Ion Cristoiu a făcut o paralelă interesantă între literatura română de după al Doilea Război Mondial și cea occidentală, subliniind că între 1944 și 1947, literatura română se alinia curentelor occidentale și reprezenta un spațiu de libertate de expresie. Cu venirea comunismului, această libertate a fost suprimată, iar stilul literar a fost radical schimbat.

„Literatura română pe care eu o știu, între 44′ și 47′ , a fost materie de libertate de expresie. Era în consonanță cu literatura occidentală. Era existențialistă. Comunismul a venit. Nu numai că ți-a interzis anumite lucruri, ci stilul. A întors literatura română. Tragedia literaturii române este că noi am descoperit existențialismul în 60”, conchide publicistul.

Emisiunea o puteți urmări pe mariustuca.ro, miscareaderezistenta.ro, pe paginile de Facebook  Marius Tucă și Gândul, și pe canalul de YouTube Gândul. ”Tineți aproape!”