Ștefan Popescu atrage atenția asupra „nefuncționalității” Mării Negre. Analistul precizează că românii vor ajunge să gestioneze singuri fluxul de nave din Marea Neagră către porturile ucrainene. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Invitat la emisiunea Marius Tucă Show, Ștefan Popescu spune că Marea Neagră devine un spațiu complet nefuncțional, ceea ce nu e în interesul României. Acesta remarcă o diferență de abordare între români și bulgari pe acest subiect. El susține că românii și-au asumat unele viziuni care nu le aparțin și pe care nu le înțeleg.
„Marea Neagră devine un spațiu nefuncțional, ceea ce nu știu dacă este în interesul României. Există două diferențe de abordare între România și Bulgaria. Nu știu dacă e vorba de două viziuni regionale proiectate prin intermediul României și Bulgariei. Nu am o dovadă, dar sunt niște viziuni care nu ne aparțin întru totul.”, explică analistul.
Popescu dă drept exemplu un incident cu drone din Polonia. Acesta precizează că România cere constant echipamente noi de la aliații ei, dar este aproape complet ignorată. În același timp, Țările Baltice, când au trecut printr-un incident cu drone, au primit suport tehnic-militar atât de la europeni, cât și de la SUA.
„România cere tot timpul mai multe echipamente și asistență din partea Aliaților, eu nu văd o promptitudine din partea Aliaților de a trimite echipamente la cererea României. În septembrie au avut loc niște incidente cu drone în Polonia și în Țările Baltice. Au trimis experți, cehii au trimis elicoptere, 300 de militari, polonezii au dus în Lituania un sistem special anti-dronă. Deci NATO a desfășurat un întreg exercițiu, santinela de est, care să sprijine și țările baltice, să asigure coordonarea, să îi instruiască, au venit americanii cu o aeronavă Poseidon și francezii cu un Atlantic.”, remarcă diplomatul.
Analistul scoate în evidență că este o ierarhizare între Marea Neagră și Marea Baltică. Acesta spune că românii ar trebui să se întrebe dacă chiar mai contează pentru aliați sau dacă trebuie să își asigure singuri fluxul din Marea Neagră. Popescu spune că dacă a doua variantă este cea valabilă, atunci România trebuie să calculeze costul pe care îl are de plătit.
„Este clar o ierarhizare de capacități între cele două, Marea Neagră și Marea Baltică. Și când tu nu vezi o promptitudine, îți pui întrebarea dacă pentru aliați mai rămâne prioritar sau lasă România singură pentru gestionarea acestui flux către porturile ucrainene, cele care mai sunt funcționale. Dacă suntem lăsați singuri, întrebarea este dacă noi suntem gata să ne asumăm costurile și menținerea acestui flux. Atâta timp cât va exista acest flux, vă spun, nu trebuie să fii mare expert, vor continua atacurile, inclusiv în apele teritoriale. Am avut deja o lovire în apele teritoriale, la 13 mile. E cam pe muchie de cuțit…”, avertizează Popescu.
Incidentul la care face referire Ștefan Popescu a avut loc pe 23 octombrie 2026, în Marea Neagră, la aproximativ 13 mile marine est de Constanța. Nava comercială Khoryv se afla sub pavilionul Insulelor Comore și venea dintr-un port turcesc cu destinația Sulina. Aceasta a fost lovită de o dronă, a suferit avarii majore și s-a scufundat. La bord se aflau 13 membri ai echipajului. 9 au fost salvați, un marinar a murit, iar alți trei au fost dați dispăruți. Nicușor Dan a asociat atacul cu escaladarea războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, precizând însă că nu poate confirma tehnic proveniența dronei. Incidentul a readus în atenție riscurile la adresa navigației comerciale din Marea Neagră și securitatea maritimă a României.