Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?

O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale. 

UPDATE 11:21

Delegația Fondului Monetar Internațional a părăsit sediul Ministerului Finanțelor, după mai bine de o oră de discuții cu oficialii români. La finalul întâlnirii, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că „nu este vorba despre un acord” de împrumut cu Fondul.

„În primul rând, este o discuție uzuală. Este o vizită uzuală pe care FMI trebuia să o aibă în cursul anului trecut. Nu a fost anul trecut, nu s-a organizat, se organizează în acest an. Nu este vorba de un acord (de împrumut – n.red.), este vorba de vizita uzuală pe care o fac în cooperare pentru a verifica starea economiei”, a declarat Nazare.

TEHNOLOGIE Cea mai bizară expoziție a anului 2025 de la Art Basel Miami: Robo-câini cu chipurile miliardarilor americani Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos

23:57

EXTERNE Șoferii care vor primi bani dacă stau mult timp în trafic. Măsura, implementată din 2026

23:20

Ministrul a precizat că experții Fondului vor continua consultările și, la finalul vizitei, vor transmite concluziile oficiale.

UPDATE 10:09

Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI.

Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului.

La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare.

Știrea inițială

Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului.

Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului.

Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%.

Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB.

În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut.

Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe.

Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția.

Deficit în creștere și datorie record

Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget.

Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani.

„Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI)

Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB.

„Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI)

Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată”

Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”.

Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare. 

„Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul.

Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?

În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”.

„Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul.

Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment.

Ultimele recomandări ale FMI pentru România

Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie.

• Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare.
• Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe teren și clădiri ar fi comasată, iar scutirile limitate. Pragul pentru microîntreprinderi ar fi redus drastic, apropiat de cel pentru TVA.
• Impozitele pe consum = FMI recomandă creșterea graduală a TVA: de la 19% la 20% în 2025 și apoi la 21%, apropiindu-se de media europeană. Accizele pe tutun, alcool, vin și combustibili ar trebui majorate, iar taxarea suplimentară a carbonului ar urma să fie însoțită de sprijin pentru gospodăriile cu venituri mici”, se menționa în recomandările FMI din iunie 2025.

FMI și buzunarul românilor. Precedentul 2009

Fondul Monetar Internațional este instituția financiară globală care sprijină statele membre aflate în dificultate, prin consultanță și acorduri de finanțare. România este membră FMI din 1972 și a încheiat mai multe acorduri de împrumut în ultimele decenii, cel mai notabil în timpul crizei economice din 2009, când pachetul de sprijin de aproape 13 miliarde de euro a fost însoțit de măsuri dure de austeritate: tăierea salariilor bugetarilor cu 25%, creșterea TVA de la 19% la 24%. 

De fiecare dată, relația cu FMI a venit și cu condiționalități. În schimbul sprijinului financiar, România a fost obligată să reducă deficitul, să restructureze cheltuielile și să implementeze reforme economice majore.

Sursa colaj foto: Mediafax/ ALEXANDRA PANDREA + Shutterstock

AUTORUL RECOMANDĂ: