Analiștii financiari CFA anticipează scăderi semnificative ale dobânzii-cheie până la finalul anului și în 2025. Previziunile privind starea economiei

Rata dobânzii de politică monetară va scădea 0,75% până la sfârșitul anului și cu încă un procent, pe parcursul anului viitori, anticipează analiștii membri CFA România, conform sondajului la nivelul asociației. În același timp, aceștia estimează o înrăutățire a condițiilor economice din România.

În exercițiul din luna iulie a fost realizat și un sondaj privind anticipațiile de evoluție a ratei de dobânda de politică monetară pentru anul 2024 și 2025.

Participanții la sondajul CFA anticipează pentru acest an încă două reduceri de rată de dobânda de politică monetară, și ca urmare, rata de dobândă de politică monetară să scadă la 6% la finalul anului, conform sondajului realizat în iulie și ale cărui rezultate au fost date publicității luni.

Analiștii anticipează pentru anul viitor încă patru reduceri de rată de dobândă de politică monetară, astfel încât rata de dobândă de politică monetară să ajungă la 5% la finalul anului 2025.

NEWS ALERT Dorinel Umbrărescu face pasul spre industria oțelului: acord pentru preluarea ArcelorMittal Hunedoara, într-o tranzacție de 12,5 milioane de euro

13:39

METEO Prognoză de ultimă oră de la ANM, în exclusivitate pentru Gândul: „Vom avea un sfârșit de an cu vreme rece, geroasă, și cu vânt în zona de munte”

13:33

Actuala rată a dobânzii de politică monetară a ajuns la 6,50%, după ce Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate, pe 7 august, reducerea acesteia de la 6,75%.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut în august

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în luna august, cu 5,2 puncte până la valoarea de 46,8 puncte. Această situație s-a datorat scăderii cu 10,2 puncte a componentei de anticipație a indicatorului, în timp ce componenta de condiții curente s-a majorat cu 4,9 puncte, potrivit sursei citate.

„Se observă o evoluție divergentă în cadrul componentelor indicatorului. În timp ce componenta de condiții curente crește, anticipațiile scad accentuat, în condițiile în care indicatorii macroeconomici cu frecvență ridicată arată o încetinire a economiei, iar anticipațiile de deficit public extrem de ridicat conduc la așteptarea unei majorări a fiscalității în anul următor”, a declarat Adrian Codirlașu, CFA, vicepreședinte al Asociației CFA România.

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2025) s-a majorat față de exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 4,95%. În același timp, 50% dintre participanți anticipează o reducere a ratei inflației în următoarele 12 luni, iar 33% anticipează o stabilitate a acestui indicator.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, în jur de 89% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul de 11% o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0098 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0735 lei pentru un euro.

Evoluția celor mai importanți indicatori macroeconomici

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 a continuat să se majoreze și este anticipat la 7,3% din PIB (valoarea medie a anticipațiilor).

În același timp, Anticipațiile de creștere economică pentru anul curent au continuat să se reducă față de exercițiile anterioare și se situează la valoarea de 2,0%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 55% în următoarele 12 luni.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 39% dintre participanți anticipează o stagnare sau o scădere în următoarele 12 luni, în timp ce 22% previzionează o creștere. De asemenea 28% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt corect evaluate, iar 67% că sunt supraevaluate.

CITIȚI ȘI:

Aproape 1,2 milioane de contribuabili pot beneficia de noua amnistie fiscală. În ce condiții li se șterg datoriile persoanelor fizice și juridice

Marcel Ciolacu cere DECENȚĂ în cheltuielile publice. „Eu nu pot să asist cum se TOACĂ banul public”