Consiliul Fiscal: Deficitul va depăși probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Recomandările specialiștilor

Diferența dintre cheltuielile și veniturile statului va depăși probabil pragul de 7% și există riscul să se apropie de 8% în acest an, conform estimărilor Consiliului Fiscal, pe baza execuției bugetare pe primele șase luni, arată datele cuprinse în Raportul anual al instituției, care include și principalele recomandări pentru consolidarea fiscală.

Consiliul Fiscal consideră că deficitul va depăși probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB, pornind de la execuția bugetară pe primele șase luni și alte date.

ULTIMA ORĂS-a deschis Târgul de Crăciun de la Craiova. Spectacol grandios cu milioane de lumini, artificii și Sania Zburătoare a lui Moș Crăciun

18:02

NEWS ALERTVal de concedieri la STB și în 2027. Administratorul judiciar anunță reducerea personalului la 7.000 de angajați: „Vom înjumătăți numărul directorilor” 

18:00

„Aceasta și deoarece noua lege a pensiilor și creșterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuției bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului”, se arată în Raportul anual al Consiliului Fiscal.

Ministerul Finanțelor anunța că ăn al doilea trimestru al anului 2024, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit în valoare de 27,79 miliarde lei (1,57% din PIB), cu 1,82 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru perioada analizată de 29,61 miliarde lei (1,68% din PIB). Iar anterior, în primul trimestru al anului 2024, un deficit în valoare de 35,88 miliarde lei (2,06% din PIB), cu 15,97 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru perioada analizată.

Care au fost cauzele

„Potrivit documentului, execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior, determinat de creșterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parțial contrabalansată de dinamica peste așteptări a veniturilor bugetare. Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB, având în vedere o evaluare prudentă a proiecțiilor de venituri și cheltuieli”, arată CF în raportul anual.

Proiectul de buget pe anul 2024 a avut în vedere o țintă de deficit bugetar de 5% din PIB, conform metodologiei naționale, respectiv, de 4,9% din PIB, conform metodologiei ESA 2010.

„Diminuarea planificată a deficitului a fost preconizată să se realizeze, în principal, prin creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB sub impactul cadrului macroeconomic proiectat, al măsurilor de politică fiscală adoptate la finalul anului 2023, al veniturilor ipotetice având drept sursă îmbunătățirea eficienței colectării/digitalizarea ANAF (estimate de MF la 19 mld. lei) și al proiecțiilor privind absorbția fondurilor europene”, se arată în raport.

În plus, de cealaltă parte, ponderea cheltuielilor bugetare în PIB era planificată să se diminueze marginal, în condițiile în care majorarea cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistență socială și a altor cheltuieli era contrabalansată de diminuarea subvențiilor, a altor transferuri și a cheltuielilor cu bunuri și servicii.

Avertismentul CF

Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 va fi realizată exclusiv pe partea de cheltuieli (ponderea în PIB a acestora scăzând de la 38,8% în 2024, la 34,7% în 2027), în timp ce ponderea veniturilor bugetare în PIB indică un trend descendent (de la 33,8% în 2024, la 31,8% în 2027).

CF a apreciat că, în absența unor politici suficient de concrete și credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar și creșterea gradului de colectare, balanța riscurilor este clar înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2025-2027.

Totodată, CF a subliniat că ajustarea macroeconomică și consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, acestea fiind la un nivel inadmisibil de jos în raport cu nevoile României, precum și comparativ cu reperele UE, corecția bugetară neputând fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor.

Conform raportului CF, prin reforme fiscale și pe piața muncii, precum și printr-o colectare mai bună, România ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB la orizontul anilor 2027-2028, un asemenea nivel fiind necesar de atins, având în vedere provocări actuale și viitoare. Implementarea unui plan multianual de consolidare fiscală și utilizarea eficientă a fondurilor europene puse la dispoziția României constituie bazele unei ajustări graduale, care să minimizeze costurile economice și sociale asociate și să impulsioneze o creștere economică sustenabilă.

„Procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent și inevitabil”

CF subliniază că dinamica nefavorabilă a execuției bugetare, din prima parte a anului 2024, se reflectă și în creșterea ponderii datoriei publice în PIB. Datele oficiale publicate de Eurostat indică o pondere a datoriei publice de 51,6% din PIB la finalul lunii martie 2024, peste al doilea prag de alertă, de 50%, prevăzut de Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.

În această situație, conform art. 13, alin. (2) din legea menționată, Guvernul trebuie să prezinte și să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege. Planul bugetar-structural pe care Guvernul îl va trimite la Bruxelles în septembrie 2024 și care este necesar în principal din nevoia de consolidare fiscal-bugetară ar include în mod inerent măsuri de limitare a datoriei publice.

„În acest context, procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent și inevitabil. Adoptarea, în aprilie 2024, a noului cadru de guvernanță economică al UE va sprijini procesul de consolidare, România urmând să propună un plan bugetar-structural care să asigure scăderea deficitului bugetar sub 3%. Astfel, în următoarea perioadă, România va trebui să implementeze măsuri de reducere a deficitului structural, țintind atât creșterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât și o eficientizare a cheltuielilor bugetare”, se arată în Raportul anual al CF.

Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ

Citiți și:

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024. La cât ar ajunge anul viitor

Cum argumentează șeful BNR reducerea dobânzii-cheie. „Ne-am dus în jos cu rata de politică monetară ca să nu rămânem cocoțați în perioada de toamnă