• Publicat:
Financiar

Analiză explozivă a Curții de Conturi. Cum se umflă prețurile și cu 1.000% în cazul construcțiilor făcute din bani publici

Analiză explozivă a Curții de Conturi. Cum se umflă prețurile și cu 1.000% în cazul construcțiilor făcute din bani publici
Umflarea prețurilor la materiale cu 1.000%, lipsa de interes "aproape generală" din partea instituțiilor publice, inexistența unor clauze penalizatoare pentru nerespectarea termenelor, dirigintele de șantier, "la pachet" cu constructorul, sunt doar câteva dintre modurile prin care se fraudează fondurile publice în construcții, potrivit unei analize publicate în cel mai recent număr al revistei Curții de Conturi.

Frauda în aplicarea procedurilor de achiziții publice cunoaște o „perfecționare continuă”, este una dintre concluziile analizei „Modalități de fraudare a fondurilor publice în realizarea lucrărilor de construcții pentru obiective de investiții”, publicate de Curtea de Conturi.

„Proiectanții utilizează la estimarea valorii lucrărilor pentru realizarea obiectivelor de investiții prețuri supradimensionate ale resurselor materiale comparativ cu situația reală la momentul întocmirii proiectului, de multe ori cu procente de până la 1.000%”, se arată în analiza semnată de un auditor de la Curtea de Conturi Ialomița.

Totodată, în cadrul procedurilor de achiziție publică, apar cazuri în care valoarea estimată a unei lucrări este de multe ori majorată artificial pentru ca firma câștigătoare să poată obține un preț umflat.

„Unul dintre motivele care stă la baza majorării artificiale a valorii estimate a unei lucrări este acela de a permite contructorului să obțină un preț mult mai mare pentru lucrările executate față de valoarea lor reală”, menționează autorul analizei.

Cu cât valoarea estimată a lucrărilor este mai mare, cu atât proiectantul încasează mai mult pentru realizarea acestuia.

Un alt scop avut în vedere la creșterea nejustificată a valorii devizului general este acela că prețul lucrării ce va fi executată în baza acestuia să poată fi și acesta majorat de către constructor.

Reprezentantul Curții de Conturi Ialomița arată că, deși legislația – HG 28/2008 – stabilește reguli clare privind modul de întocmire a devizului general, proiectantul este răspunzător doar în ceea ce privește stabilirea cantităților de lucrări ce vor fi realizate,  nu și cu privire la evaluarea financiară a acestora.

„Este la îndemâna oricui să verifice care sunt prețurile reale ale pieței, prin consultarea, de exemplu, a site-urilor oficiale ale distribuitorilor de materiale de construcție, urmând să fie comparate prețurile practicate de aceștia cu cele folosite de proiectant. Totuși, se remarcă o lipsă de interes aproape generală din partea entităților publice cu privire la acest aspect, fiind create toate premisele necesare fraudării”, avertizează autorul analizei.

Pe de altă parte, sursa menționată precizează că în contractele de prestări servicii pentru întocmirea documentațiilor tehnico-economice pentru investiții nu sunt prevăzute clauze penalizatoare pentru nerespectarea termenelor de realizare a serviciilor contactate.

O practică des întâlnită în realizarea construcțiilor este aceea că dirigintele de șantier vine „la pachet” cu constructorul. „Dacă se constată astfel de situații, suspiciunea de fraudă este ridicată întrucât există risc mare de nerespectare a obligațiilor ce îi revin dirigintelui de șantier, acesta limitându-se numai la semnarea situațiilor de lucrări executate, fără să fie implicat activ în verificarea modului de realizare propriu-zisă a construcției”, potrivit analizei Curții de Conturi Ialomița.

„Triunghiul fraudei”

La baza comiterii fraudelor există trei elemente, care pot fi rezumate sub forma unui „triunghi al fraudei” – oportunitatea, justificarea și presiunea financiară -, arată analiza menționată.

Cheia prevenirii fraudei o reprezintă „spargerea triunghiului fraudei”. În opinia autorului, în cazul în care o persoană are un motiv de a comite o fraudă, trebuie să existe și o oportunitate.

„Sistemele deficiente de control intern pot genera o oportunitate – presupusa probabilitate ca frauda să nu fie detectată reprezintă un considerent esențial pentru autorul fraudei (…) „, potrivit sursei menționate.

Cum își justifică tentativele cei implicați în fraude?

„O persoană poate formula o justificare prin explicarea rezonabilă a actelor sale, de exemplu ‘este corect să procedez astfel – merit acești bani”,  sau ‘ au o datorie față de mine”, , ‘iau banii doar cu împrumut – îi voi restitui” „, explică analiza auditorului de la Curtea de Conturi Ialomița.

În opinia autorului analizei, în fraude ajung să fie implicate persoane care au probleme cu jocurile de noroc sau care sunt dependente de droguri.
” Simpla aviditate poate reprezenta de multe ori un motiv puternic. Alte presiuni pot apărea din problemele financiare personale sau din vicii personale precum jocurile de noroc, dependența de droguri etc”, se mai arată în analiza menționată.

Ministrul Teodorovici: „Incontestabil, achizițiile publice au fost pepinieră pentru cei care și-au propus să fraudeze statul român”

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a scris joi, pe Facebook, că achizițiile publice au fost „pepinieră” pentru cei care și-au propus să fraudeze statul.

„Incontestabil, achizițiile publice au fost, vreme de ani de zile, pepinieră pentru cei care, într-un fel sau altul, și-au propus să fraudeze statul român. Vorbim despre un domeniu care necesita, urgent, o reformă profundă! O reformă care cerea nu doar clarificarea, raționalizarea și simplificarea legislației în domeniu, ci și implicarea unor oameni care cunosc extrem de bine atât domeniul la nivel național, cât și cadrul legal european”, scrie Teodorovici.

Ministrul Finanțelor a anunțat că primele două proiecte de legi în domeniul achizițiilor publice au fost finalizate

Ministerul Finanțelor a anunțat finalizarea proiectului de lege privind achizițiile clasice și proiectul de lege referitor la remediile și căile de atac privind atribuirea contractelor de achiziții publice, după perioada de consultări, astfel că documentele urmează să fie supuse aprobării Guvernului.
Ambele proiecte de acte normative au fost publicate pe site-urile Ministerului Finanțelor Publice și Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.
Instituția precizează că proiectele de lege sunt definitivate, urmând să fie supuse avizării interinstituționale, și că vor fi transmise spre aprobare Parlamentului după ce vor fi aprobate de Guvern.

„Consolidarea mijloacelor de prevenire a corupției și a conflictelor de interese în materie de achiziții publice sunt cei doi piloni fundamentali ai pachetului de legi care vizează schimbarea profundă a acestui domeniu, un domeniu care stă, fără dubiu, la baza asigurării bunei guvernări! Toți aceia care au criticat Guvernul pentru faptul că nu se preocupă de măsuri cu rol reformator au acum în față poate unul dintre cele mai importante pachete de legi ale ultimilor ani”, a mai scris Teodorovici într-un mesaj pe Facebook.

Inchide