BANII BISERICII. Patriarhia Română, profit mai mare decât băieții deștepți din energie, regii asfaltului sau McDonald’s. Ce spune BOR că face cu „excedentul”

Patriarhia Română – Administrația Patriarhală a avut anul trecut un profit mai mare decât multe dintre marile companii din România din diverse domenii de activitate, între care firme ale băieților deștepți de energie, firme ale regilor asfaltului, fast food sau producători de medicamente.

Comparația a fost făcută pe baza datelor raportate la Ministerul Finanțelor.

Concret, Patriarhia Română a înregistrat la sfârșitul anului trecut un profit de 27,93 milioane de lei, echivalentul a 6,6 milioane de euro (la cursul mediu din 2011), în creștere cu 68 la sută față de „prevederile anuale”, după cum rezultă din datele publicate de Ministerul Finanțelor.

ACUZAȚII Kim Yo Jong, sora lui Kim Jong-Un amenință SUA, după exercițiile militare comune americano-sud coreene: „Orice acțiune va avea consecințe teribile”

08:12

SPORT Programul COMPLET din play-off-ul Superligii

08:06

Cu un an înainte, în 2010, excedentul obținut de Patriarhia Română a fost de doar 7,3 milioane lei (1,7 milioane euro).

Spre comparație, două dintre firmele așa-numiților regi ai asfaltului – Romstrade și Pa&Co -, una dintre firmele băieților deștepți din energie -Alpiq Romenergie – sau firma care operează magazine de discount – Rewe Group – , au înregistrat anul trecut profituri mai mici decât Patriarhia Română.

Patriarhia: Termenul profit este impropriu

Reprezentanții Patriarhiei susțin însă că termenul profit este „impropriu cultelor religioase”, deoarece la sfârșitul fiecărui an „sumele rămase necheltuite sunt transferate pentru susținerea activității, proiectelor și programelor Bisericii aflate în derulare pe anul următor”.

„Nu se poate spune că excedentul care figurează în formularele tipizate de la Ministerul Finanțelor – care nu fac diferența între un ONG, o instituție de cult sau o societate comercială – ar exista într-un cont al Patriarhiei. Patriarhia nu dă dividende, ci folosește aceste resurse pentru activitățile și proiecte pe care le desfășoară”, a explicat pentru gândul purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica.

Stoica a adăugat că Administrația Patriarhală nu primește bani de la bugetul de stat decât într-o mică măsură, și asta doar pentru plata unei părți a salariilor. În rest, Stoica spune că veniturile Bisericii provin din vânzări de cărți, activități tipografice, ateliere de producție de obiecte religioase, obiecte liturgice, din donații, precum și din închirierea unor spații.

Măsurile de ajustare fiscală ale FMI, aplicate cu succes de Patriarhie

Măsurile de ajustare fiscală solicitate Guvernului român de către experții FMI, respectiv creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor, au fost aplicate cu succes la Patriarhia Română.

Ca urmare, la capitolul venituri totale, instituția din Dealul Mitropoliei a avut un excedent față de cifrele anuale estimate. Veniturile totale anuale ale instituției s-au ridicat la finele anului trecut la 87 de milioane de lei, în creștere cu 10% față de veniturile totale din „prevederile anuale”.

În schimb, Administrația Patriarhală a reușit să taie din cheltuielile totale. De la „prevederi anuale” de 63 de milioane de lei, Administrația Patriarhală a reușit să se încadreze, la sfârșitul anului trecut, la cheltuieli totale de 59 milioane de lei, în scădere cu 7%.

Numărul de angajați a crescut

În 2011 efectivul de personal cu activitate fără scop patrimonial a fost de 816 persoane – cu 100 de persoane mai mult decât în 2010 -, în timp ce 350 de angajați (în creștere cu 21% față de 2010) au fost implicați în activități economice sau financiare, reiese din datele transmise de Administrația Patriarhală la Ministerul Finanțelor.

Patriarhia Română cuprinde eparhii (arhiepiscopii și episcopii) grupate în mitropolii, precum și alte unități în interiorul sau în afara granițelor României.

12,5 milioane de euro cheltuiți pentru susținerea a 700 de instituții social-filantropice

În cadrul Patriarhiei Române funcționează peste 700 instituții social-filantropice destinate tuturor categoriile sociale defavorizate pentru susținerea cărora în anul 2011 au fost cheltuiți peste 54.000.000 lei.

De exemplu, Arhiepiscopia Bucureștilor a avut un profit de 1,2 milioane de lei la finele anului trecut (0,28 milioane euro), în timp ce „prevederile anuale” la acest capitol au fost zero. Cu un an înainte, în 2010, Arhiepiscopia Bucureștilor a înregistrat un profit de 6,7 milioane de lei (1,6 milioane euro).

În schimb, Arhiepiscopia Tomisului a încheiat anul trecut cu o pierdere de 3,4 milioane de lei (0,8 milioane euro), în timp ce în anul anterior a încheiat cu un profit de 29 de milioane de lei (6,9 milioane euro).

Veniturile realizate de Agenția de pelerinaje, utilizate la finanțarea radioului și televiziunii Trinitas

Veniturile realizate de Agenția de pelerinaje Basilica Travel sunt folosite pentru susținerea activității Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, care cuprinde Televiziunea și Radioul Trinitas, publicația Lumina și agenția de știri Basilica, a arătat preotul Constantin Stoica. Agenția de turism Basilica Travel a realizat în 2011 un profit de 37.140 de lei, după cum reiese din datele de la Finanțe.

Stocurile de lumânări, explicația pentru o parte dintre veniturile raportate la Finanțe

„O parte din veniturile Arhiepiscopiei Bucureștilor, ca de altfel și ale celorlalte eparhii din Patriarhia Română sunt reprezentate de stocurile de lumânări și alte obiecte religioase încă nevândute la parohii și mănăstiri pentru care există facturi neîncaste, dar care sunt considerate venit în evidențele contabile ale Ministerului Finanțelor Publice”, a mai explicat preotul Constantin Stoica.

„Veniturile Patriarhiei Române nu se găsesc într-un cont special și nu au intrat în buzunarele cuiva. Ele au fost folosite pentru plata salariilor integrale din fonduri proprii a două treimi din angajații Patriarhiei Române și a utilităților, pentru întreținerea și restaurarea imobilelor din patrimoniul Patriarhiei și pentru susținerea multiplelor activități social-filantropice”, a mai ținut să precizeze Constantin Stoica.

Exemple de companii cu profituri mai mici în 2011 comparativ cu cel al Patriarhiei Române:

Spre comparație, două dintre firmele așa-numiților regi ai asfaltului au înregistrat anul trecut profituri mai mici decât Patriarhia Română.

De exemplu, compania patronată de Nelu Iordache, Romstrade SRL, a contabilizat un profit de 10,9 milioane lei, la o cifră de afaceri de 540 milioane lei, iar PA & CO International SRL, a omului de afaceri Costel Cășuneanu, a avut un profit de 25,8 milioane lei, la o cifră de afaceri de 258 milioane de lei.

– McDonald’s România a înregistrat anul trecut un profit de 17,79 de milioane de lei (4,2 milioane euro), la o cifră de afaceri de 338 milioane lei.

– Rewe Group, operatorul magazinelor de tip discount Penny Market și Penny Market XXL, a avut anul trecut un profit de 1,2 milioane de euro, în scădere cu 83% față de anul precedent.

– Europharm, fabrica de medicamente a companiei GlaxoSmithKline, a avut un profit net de euro în 2011 de 6 milioane de euro, față de 276.000 euro în anul anterior.

– Romsilva a obținut un profit de 4,9 milioane de euro în 2011, mai mare decât cel raportat în urmă cu un an, de 243.000 de euro.

– Alpiq Romenergie SRL, una dintre firmele așa-numiților băieți deștepți din energie, a obținut anul trecut un profit de 26,4 milioane de lei (6,28 milioane de euro).

– ArcelorMittal Galați a avut un profit de 8 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 4,6 miliarde de lei.