BCR a redus estimarea de creștere a PIB în 2014 de la 3% la 2,3%

Analiștii celei mai mari bănci din România precizează că menținerea calmului pe piețele financiare în mijlocul conflictului rece dintre Rusia și Vest și lipsa unor turbulențe politice majore înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie sunt elementele de bază pentru noul scenariu.

„Vom revizui în scădere estimarea de creștere economică pentru tot anul 2014 la aproximativ 2,3% de la 3%. Creșterea din al doilea semestru al anului ar putea fi apropiată de cea din primul, în condițiile în care exporturile ar putea slăbi, iar consumul populației și investițiile ar putea fi ajutate într-o anumită măsură de majorarea cheltuielilor publice înaintea alegerilor. Deficitul bugetar a fost foarte mic după primele șapte luni (doar 0,15% din PIB), ceea ce sugerează că executivul economisește bani în prezent pentru a crește cheltuielile chiar înaintea alegerilor”, se arată într-un raport al BCR.

Raportul menționează că INS a publicat structura creșterii economice din trimestrul al doilea, iar PIB-ul real a fost confirmat la -1% față de primul trimestru al acestui an (date ajustate sezonier) și la +1,2% față de trimestrul al doilea din 2013 (serie brută). Economia românească s-a contractat astfel pentru al doilea trimestru la rând (după -0,2% în primul trimestru din acest an) și a intrat în recesiune tehnică.

EXTERNE Cel mai scump apartament din Germania este de vânzare: care este prețul cerut pentru facilități de 5 stele și o vedere panoramică peste Munchen

22:27

Preocupările președintelui și premierului în Criza Apei: sindrofii de 1 decembrie, campanie electorală și vizite externe. Nici Bolojan și nici Nicușor Dan nu s-au deplasat la locul dezastrului de la Paltinu. 100.000 de oameni cară apă cu bidoane și fac baie „la lighean”

22:20

Potrivit BCR, structura creșterii arată că investițiile extrem de reduse au fost principala cauză a evoluției dezamăgitoare a PIB-ului. Formarea brută de capital fix a scăzut cu 4,4% față de trimestrul anterior (date ajustate sezonier) deoarece investițiile publice în infrastructură au fost „aproape inexistente”, iar investițiile private au resimțit din plin dezintermedierea financiară pe partea de valută.

„Consumul populației a pus capăt unei serii de evoluții trimestriale pozitive și s-a contractat cu 0,1% față de trimestrul precedent. Revenirea din prezent a consumului populației se dovedește a fi ezitantă în lipsa unei creșteri mai puternice a salariilor și a numărului de noi locuri de muncă create în sectorul privat al economiei”, se arată în raport.

Analiștii băncii cred că creșterea creditelor în lei și scăderea foarte mică a șomajului nu pot impulsiona consumul gospodăriilor populației peste nivelurile din prezent.
Atât exporturile, cât și importurile au înregistrat scăderi, declinul importurilor (-2,1% față de trimestrul anterior) fiind mai accentuat decât cel al exporturilor (-1,2%).
„O privire asupra evoluției anuale a investițiilor arată ca investițiile în echipamente, inclusiv mijloace de transport, au scăzut cu 16,1%, în timp ce investițiile în lucrări noi de construcții s-au comprimat cu 7,5% în termeni anuali. Extinderea intervalului de timp în care investițiile scad afectează PIB-ul potențial și este extrem de negativă pentru creșterea economică pe termen mediu și lung într-o perioadă în care România concurează cu alte țări în atragerea de investiții străine directe”, se precizează în raport.

Analiștii mai notează că economia pierde din viteză într-un moment în care presiunile inflaționiste sunt scăzute, iar aceasta arată că este posibilă o nouă relaxare a politicii monetare a BNR.

„Dobânda de politică monetară ar putea fi redusă cu 25 de puncte de bază până la sfârșitul anului, în timp ce noi reduceri ale rezervelor minime obligatorii nu sunt excluse în următoarele luni, mai ales pentru componenta de lei. Acest scenariu este întărit de declarații anterioare ale guvernatorului BNR, care a spus că banca centrală va reduce rezervele la lei dacă vom asista la o accelerare a creditării în monedă națională”, se arată în raport.
Concomitent, analiștii BCR cred că dobânzile interbancare ar putea să crească în ultimul trimestru datorită zgomotului politic, iar randamentele obligațiunilor vor fi influențate mai ales de evoluțiile fiscale și politice și mai puțin de politica monetară a BNR.
„Vedem în continuare randamente mai mari în T4 2014 datorită unei noi retorici a guvernului în relația cu FMI care nu exclude o despărțire amiabilă în următoarele trimestre”, se mai spune în raport.

Revizuirea în jos a prognozei de creștere economică a fost anunțată și de analiștii Băncii Transilvania, care au precizat că vor publica nou estimare în perioadaa imediat următoare.

Într-o notă transmisă după publicarea datelor INS, anlaiștii BT afirmă că evoluția economiei României în primele șase luni ale anului reflectă evoluțiile divergente la nivelul cererii interne, îndeosebi între consumul privat și investițiile productive.
Ei susțin că dinamică consumului privat din semestrul I nu este sustenabilă fără o relansare durabilă a investițiilor productive în economie.
„Deși formarea brută de capital fix a fost nefavorabil influențată în prima jumătate a anului de situația din Ucraina, tăierea investițiilor publice și distorsiunile introduse de acciza la carburanți și taxele pe construcții speciale, ne așteptăm la o stabilizare și relansare graduală a investițiilor începând cu semestrul II”, se mai arată în nota Băncii Transilvania.